top of page

Ministrul german de Interne consideră că „migrația este mama tuturor problemelor”


Dacă principiul esențial al Uniunii Europene este solidaritatea și deviza lui Alexandre Dumas „unul pentru toți și toți pentru unul”, fenomenul globalizării a reușit să răspândească ideea liberei circulații ca pe un avantaj de care cetățenii planetei trebuie să profite, dacă vor să ia parte la susținerea evoluției epocii moderne. Astăzi, pe cât de mult se promovează cosmopolitanismul, pe atât de afectate au devenit societățile conservatoare, ale căror tradiții se bazează pe respectarea și promovarea identității și culturii naționale.

Din păcate însă, trendul americanizării a atins fără dar și poate, toate comunitățile unde există porți deschise și frontiere eliminate. Ideea de a călători și accesibilitatea cu care se poate realiza transferul dintr-un loc în altul, a încurajat populația lumii să migreze chiar și pentru faptul că deplasările sunt la modă. Bucuroși de privilegiul legislației internaționale și mânați de mass media, Hollywood, branduri, idoli sau iluziile vândute de competiția internațională, oamenii de astăzi participă într-un număr excesiv de mare la un exod nemaiîntâlnit în istoria lumii. În timp ce statele mai puțin dezvoltate sărăcesc din cauza lipsei de locuitori dar și a lipsei de forță tânără de muncă, țările cu potențial, își deplâng situația unui sufocant număr de străini care le-au invadat teritoriile cu scopul asigurării unui viitor mai bun.

Nu a durat mult și onoarea de a face parte din Uniunea Europeană s-a transformat în blestemul de a fi coordonat de deciziile liderilor de la Bruxelles. Subordonarea forțată a principiilor și direcției întrevăzute de autoritățile celor trei instituții europene (Consiliul, Parlamentul și Comisia Europeană) a condus la neplăcuta concluzie precum că libertatea de circulație este un factor de risc la adresa securității țărilor gazdă. Mai mult, migrația alimentează fără margini discrepanța dintre țările lăsate în urmă și cele destinație.

Confruntându-se deja cu o rocadă umanitară pe teritoriul său, Uniunea Europeană nu a întâmpinat probleme din cauza celui mai important principiu al identității sale, până când migranții nu au fost extra-comunitari. Inițiată în primăvara lui 2015, invazia refugiaților din zonele de conflict militar, violențe și persecuții amenință în momentul de față atât destrămarea Uniunii Europene cât și relațiile din interiorul blocului comunitar. Împărțind Europa în două tabere, migrația este pericolul absolut pentru unii și motiv de solidaritate pentru alții.

Dacă pentru Marea Britanie, migrația este mărul discordiei care o determină să se despartă de către Uniunea Europeană (părerea fiindu-i împărtășită și de Polonia, Ungaria, Grecia, Turcia și Italia) în cazul francezilor și al germanilor, invazia străinilor și practic, cea mai mare criză umanitară cu care se confruntă Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, este un prilej de a demonstra valorile morale ale Uniunii Europene. Considerând că blocul comunitar trebuie să se arate solidar cu problemele extra-comunitarilor, președintele francez, Emmanuel Macron și Cancelarul Germaniei, Angela Merkel s-au responsabilizat cu sarcina de a păstra încrederea în blocul UE chiar și sub amenințarea valului nesfâșit de imigranți, pe care Comisia Europeană i-a plasat statelor membre sub formă de cote obligatorii.

Totuși, nu toți francezii și nu toți germanii sunt de acord cu liderii celor două state. Dacă în Franța, cea mai pregnantă voce anti-europeană este cea a fostei contra-candidate a lui Macron la alegerile prezidențiale, Marine le Pen, în Germania, cu toate că Angela Merkel face apel la solidaritate față de extra-comunitari, ministrul de Interne, Horst Seehofer este de părere că „migrația este mama tuturor problemelor”. Făcând referire la incidentele din cadrul protestelor de la Chemnitz (estul Germaniei), unde sute de cetățeni au manifestat pro și contra solicitanților de azil, după ce acum o săptămână un irakian și un sirian au ucis cu cuțitul un german, Seehofer a declarat că înțelege furia demonstranților extremei-dreapta.

Aflat în cadrul unei întâlniri a partidului din care face parte, Uniunea Creștin Socială, oficialul german a precizat că cei care au fost în stradă în orașul Chemintz nu sunt neapărat naziști. În fapt, acesta a cerut anterior ca Germania să își întărească controlul granițelor considerând că extra-comunitarii au devenit subiectul unei dispute care se poate transforma oricând dintr-un război politico-social, într-un conflict sângeros al mixului de culturi. Potrivit siteului oficial al Știrilor Pro Tv, „Seehofer a criticat oficialii care au vorbit prea repede după demonstraţii, declarând că el prefer să se implice ca politician în aceste situaţii doar când există informaţi autentice”. În plus, ministrul german de Interne menționează că a cerut poliţiei şi oficialilor din Saxonia detalii privind incidentele.

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page