Merkel respinge posibilitatea modificării frontierelor în Balcani
Dacă pentru sârbi, sud-vestul țării este, fără niciun dubiu parte din Serbia, kosovarii insistă că acea zonă este o țară aparte care și-a câștigat independența în data de 17 februarie 2008. Refuzând să recunoască autonomia statului Kosovo, sârbii, susținuți de Rusia, continuă să privească și să trateze Kosovo ca fiind una dintre provinciile sale. Această dispută întinsă pe mulți ani, a reușit să atragă critici nu doar de la liderii din Balcani ci și de la autoritățile de la Bruxelles. Astfel, în timp ce Rusia este de partea Serbiei și nu acceptă ideea de Kosovo, 22 din 27 de state membre ale Uniunii Europene (aderate până la data de 27 noiembrie 2017) au recunoscut Republica nou formată ca fiind independentă. Mai mult, la nivel mondial, 98 din 193 de state membre ale ONU și 24 din 28 de state membre ale NATO sunt de acord cu formarea statului Kosovo.
Ca reacție la faptul că aceste state au recunoscut independența unui teritoriul care face parte din integritatea suveranității sale, Serbia și-a rechemat ambasadorii din țările care au fost de acord cu Kosovo, excluzând ambasadorii acestora de pe terioriul său. Potrivit romaniatv.net, „cu ajutorul Moscovei, Serbia duce o bătălie diplomatică pentru a împiedica intrarea Kosovo în instituţiile internaţionale, în special în ONU”.
În ciuda faptului că din majoritatea de 1,8 milioane de etnici albanezi, în Kosovo, locuiesc astăzi și alte etnii printre care aproximativ 120.000 de sârbi, atât Serbia cât și Republica Kosovo au căzut de acord asupra unor negocieri teritoriale care au ca țintă actualele frontiere, numai că, Cancelarul german, Angela Merkel nici nu vrea să audă despre o astfel de acțiune.
Locuită în mare parte de albanezi, care după ocupația otomană au decis să părpsească creștinusmul pentru a adera la islamism, Kosovo a râvnit mulți ani la independență. Fie că s-a aflat sub autoritate sârbă, albaneză sau otomană, Republica care și-a câștigat autonomia în data de 17 februarie 2008, este determinată acum să se alăture statelor care fac parte din alianțele mondiale pentru a se asigura că beneficiază de protecție internațională împotriva oricărei tentative de restructurare a succesului câștigat acum zece ani.
Anul acesta, după multe dispute între cele două tabere, atât liderii sârbi cât și cei kosovari au ajuns la compromisul suprem de a negocia frontierele, însă, spre stupoarea acestora, Angela Merkel se opune oricărei modificări de frontiere în Balcani. Astfel, la începutul acestei săptămâni Cancelarul Germaniei a declarat răspicat faptul că zvonurile privind o posibilă împărțire a Kosovo „perspectivă asupra căreia mulți atenționează că ar declanșa violențe în Balcani, unde situația este una extrem de volatilă și alte națiuni ar putea cere, printr-un efect de domino, modificarea frontierelor”, trebuie anihilate și că nicio modificare teritorială nu va avea loc.
„Integritatea teritorială a statelor din Balcanii de Vest a fost stabilită şi este inviolabilă. Acest lucru trebuie spus în repetate rânduri, pentru că în repetate rânduri au loc tentative de posibile negocieri asupra frontierelor şi noi nu putem risca aceasta", a ținut să transmită Angela Merkel în deschiderea conferinţei de la Berlin, participând alături de premierul Bosniei şi Herţegovina, Denis Zvizdic.
Surprinzător sau nu, este tocmai faptul că președintele Serbiei, Aleksander Vučić a fost cel care a lansat inițiativa împărțirii Republicii Kosovo. Conform informațiilor postate de agenția națională de presă, Agerpres, „scenariul cel mai frecvent discutat ar implica recunoaşterea nordului Kosovo ca parte a Serbiei. O altă posibilitate adesea discutată este că o parte predominant etnică albaneză din sudul Serbiei ar putea să se alăture provinciei Kosovo.” Ideea împărțirii etnice a fost imediat respinsă de către președintele kosovar, Hashim Thaçi, însă, acesta nu comentat nimic la adresa „ajustării frontierelor”. Numai că, în această ecuație, Cancelarul federal al Germaniei și-a reafirmat sprijinul pentru perspectiva europeană în țările din Balcanii de Vest.
Deși lucrurile par oarecum că merg într-un sens de reconciliere, la jumătatea lunii trecute, președintele Serbiei, Tomislav Nikolic, a declarat că statul kosovar a demonstrat că doreşte iniţierea unui război după ce a desfăşurat forţe speciale pentru a preveni intrarea pe teritoriul său a unui tren pictat în culori naţionale sârbe, pe care era scris „Kosovo este Serbia”.
Potrivit aceleiași surse amintite anterior, „Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia speră toate să devină membre ale Uniunii Europene. Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru sunt în desfăşurare. Albania, care este deja membră a NATO, şi Macedonia, care a ajuns recent la un acord cu Atena privind denumirea oficială a fostei republici iugoslave, au obţinut sprijinul Comisiei Europene, care a recomandat începerea negocierilor de aderare cu autorităţile de la Skopje şi Tirana.”
