O navă cu 141 de migranți refuzată de Spania și Italia
Dacă la în 2015 Uniunea Europeană părea o zonă de protecție, sigură și lipsită de primejdii, această speranță pare a fi greu de resimțit pe propria piele după ce valurile de imigranți sosiți la invitația cu brațele deschise ale cancelarului german, Angela Merkel au fost nevoiți să întâmpine bariere, garduri de sârmă, respingere și critici. Problemele grave cu care se confruntă cetățenii Siriei, Pakistanului, Irakului, Libiei, Afganistanului, Nigeriei și încă multe alte naționalități, exact îm țara lor, îi determină pe aceștia să lase în urma lor case, familii, joburi, prieteni și amintiri pentru a porni la drumul unui exod care pentru mulți se termină cu o tragedie.
Curajul de a străbatea marea în bărci sau nave arhipline este impulsionat de nevoia disperată de a-și salva viețile din calea persecuțiilor, violențelor și a conflictelor militare. Neîncălcând nicio lege, imigranții s-au conformat invitației făcute de unul din liderii Uniunii Europene și au pornit la drum cu prețul proprii vieți. Din păcate însă, statele care au fost nevoite să susțină tranzitul numărului mare de străini care străbat teritoriile lor până spre destinația Germaniei, au avut mult de suferit, iar pe de o parte, s-au și spreit crezând că vor fi nevoite să rămână cu imigranții, acceptându-i și integrându-i în societate.
Exemplul Ungariei, când gara din Budapesta a fost invadată și ocupată de peste 600 de suflete imigrante în dorința de a li se permite să urce în trenuri către Germania este unul răsunător pentru care ungurii sunt acum vehement împotriva fenomenului de migrație, iar celelalte țări membre ale blocului comunitar, „suflă și în iaurt” de teama ca nu cumva Comisia Europeană să le ceară să păstreze imigranții care le tranzitează statul în ideea de a ajunge la țările dezvoltate. Cu un set de argumente solide dar și o campanie puternică anti-migrație, Ungaria a reușit să molipsească atitudinea și poziția mai multor lideri europeni, ajungându-se astăzi la un număr mai mare de state care plasează imigranții de la unele la altele.
Hotărâtă să nu mai permită Uniunii Europene să decidă pentru teritoriul său, Italia a ales să nu se mai supună regulilor de la Bruxelles și, dacă în luna iunie a refuzat o navă cu peste 600 de refugiați trimițând-o autorităților din Spania, astăzi, această atitudine pare să continue fără reproșuri; numai că de data aceasta și Spania a refuzat nava cu refugiați plasată de italieni în responsabilitatea autorităților sale.
Această reticență la adresa imigranților s-a răspândit și asupra refugiaților care au nevoie de ajutor. Numărul prea mare de străini și lipsa unor soluții din partea autorităților de la Bruxelles îi determină pe liderii a tot mai multe state europene să aleagă singure ce trebuie făcut în ideea de a-și proteja identitatea și cultura națională. În timp ce fenomenul migrației s-a extins cu o viteză remarcabilă, statele membre ale Uniunii Europene fac apeluri disperate la Comisia Europeană pentru soluționarea acestei „maladii” propunându-i chiar și să blocheze frontierele blocului comunitar sau, potrivit Poloniei, să lanseze Planul Marshall în Africa de Nord. Această a doua recomandare are în vedere propunerea de soluționare a problemelor africanilor chiar în țările lor, eliminând astfel orice motiv de a-i determina pe aceștia să își părăsească casele și să vină în Europa.
Pe de altă parte, state precum Austria consideră că ajutoarele sociale, acceptarea cererilor de azil și eforturile de integrare a strainilor în Uniunea Europeană este un exemplu încurajator pentru ceilalți străini în ideea de a porni la drum și a beneficia de același statut garantat. Tocmai de aceea, aproape toate statele membre au decis că una dintre soluțiile de control a fenomenului migrației este acela de a mai limita din drepturile și ajutoarele refugiaților și imigranților.
Italia însă nici nu vrea să mai audă că ar exista posibilitatea ca noi străini să ridice probleme economice, sociale și politice pe teritoriul său, fapt pentru care, reamintește numărul mare de ajutoare pe care îl oferă deja celor instalați în societatea italiană și respinge orice intenție de a mai accepta nave care transportă refugiați. Însă, potrivit Reuters, la începutul acestei săptămâni până și Spania a refuzat să primească nava umanitară cu 141 de migranți salvați din Marea Mediterană, respinsă mai întâi de italieni. Acest refuz a reușit să provoace în scurt timp o serie de dispute la nivelul Uniunii Europene.
Potrivit agenției națională de presă, Mediafax, „nava umanitară Aquarius aparţine asociaţiei caritabile franco-germane SOS Medierranee şi asociaţiei Doctori Fără Frontiere. Cei 141 de migranţi au fost salvaţi în cadrul a două operaţiuni diferite şi se află momentan în apele internaţionale, între Italia şi Malta”. Din păcate, după ce Spania a transmis că porturile spaniole nu sunt cea mai sigură destinație, autoritățile din Malta se consideră neresponsbile de preluarea navei.
