Theresa May se gândește la prelungirea perioadei de tranziție post-Brexit
Procesul de negociere a condițiilor de separare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană pare să nu decurgă conform așteptărilor prim ministrului britanic, Theresa May. Hotărâtă să țină cont de opinia cetățenilor exprimată în cadrul referendumului din data de 23 iunie 2016, când peste 50% din populația Regatului Unit a votat pentru ieșirea din blocul comunitar, May a invocat Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona în primăvara următorului an. Considerând necesari doar doi ani de negociere a viitorului relației dintre cele două tabere, guvernul de la Londra s-a trezit că la mai puțin de un an înainte ca procesul negocierilor să se încheie, lucrurile nu stau așa cum a sperat.
Acuzați că nu știu ce vor, că nu au o perspectivă, nu propun un plan concret și că ritmul cu care se desfășoară medierea ambelor părți este unul lent, britanicii au început să resimtă o presiune uriașă venită din partea liderilor de la Bruxelles. Temători că ar putea exista situația în care UE și Marea Britanie să se separe fără încheierea unui Acord îi sperie atât pe europeni cât și pe locuitorii Regatului Unit, fapt pentru care se încearcă din răsputeri propunerea unor soluții urgente.
Din păcate însă, poziția maleabilă a britanicilor în fața negocierilor și abordarea unei atitudini de compromis a declanșat o criză politică în Londra, ducând până la două demisii majore în guvern (fostul Ministru pentru Brexit și fostul Ministru britanic de Externe). Astăzi, așteptând cooperarea colegilor săi, Theresa May știe că timpul se scurge cu o viteză ireversabilă, fapt pentru care următoarea concesie este posibilitatea de a prelungi perioada de tranziție post-Brexit.
Dacă inițial, perioada de tranziție post-Brexit era programată să înceapă în data de 19 martie 2019 și să dureze fix doi ani de zile de când separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană devenea irevocabilă și definitivă, obstacolele pe care le întâmpină cele două tabere în semnarea unui Acord cu privire la relația de viitor dintre cele două, o forțează pe Theresa May să regândească structura planului de viitor. Astfel, pe cât de vehementă era atitudinea prim ministrului britanic în ceea ce privește poziția față de Brexit, pe atât de incertă a devenit perspectiva de după separare.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „prim-ministrul britanic Theresa May ia în calcul prelungirea perioadei de tranziţie ce va începe odată cu producerea efectivă a Brexitului”. Anunțul acestei vești vine cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor dintre blocul comunitar și Marea Britanie. În prim program, perioada de tranziție care face instalarea noilor condiții de conviețire de după Brexit, în ambele cazuri, era fixată la aproape doi ani (începând cu 19 martie 2019 și încheiându-se în luna decembrie 2020). În timpul acestei perioade, Marea Britanie nu ar mai fi beneficiat de drept de vot în cadrul Uniunii, dar ar menține reglementările europene până la finalul tranziției post-Brexit.
Însă, contrar așteptărilor propriului partid, care dorește o rupere dură și definitivă de către Uniunea Europeană, Theresa May nu respinge ideea prelungirii perioadei de tranziție de după decembrie 2020. Potrivit aceleiași surse menționate anterior, „recent, negocierile dintre UE şi Marea Britanie au eşuat în principal datorită problemei legate de graniţa dintre Marea Britanie şi Irlanda. Acest eşec, combinat cu lipsa unui consens al clasei politice britanice cu privire la modul în care Brexitul ar trebui negociat, au dus la apariţia unui număr tot mai mare de avertismente cu privire la producerea Brexitului în lipsa unui acord cu UE”.
În ceea ce privește găsirea unei soluții la problema privind frontiera irlandeză după Brexit, Guvernul de la Londra a prezentat în luna iunie un „plan B” potrivit căruia se propunea o aliniere la normele vamale ale UE până la sfârșitul anului 2021. Denumit „backstop” planul a atras multe controverse având în vedere că soluția era limitată în timp, finalul perioadei de tranziție între Marea Britanie și Uniunea Europeană fiind decembrie 2020 și nu 2021. În timp ce negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a salutat pe Twitter publicarea acestei propuneri, „precizând că ea trebuie studiată pentru a se verifica, între altele, respectarea integrităţii pieţei unice şi a uniunii vamale” (informează agerpres.ro), presa de specialitatea prevede că propunerea planului „backstop” ar putea fi utilizată numai în cazul în care nu va fi găsită o altă soluție pentru evitarea unei frontiere dure între cele două Irlande.
De altă parte, Guvernul conservator al premierului Theresa May a făcut publice încă alte două scenarii. „Unul, numit facilitare maximă” ar fi o soluţie tehnologică menită să menţină fluiditatea schimburilor comerciale cu UE, dar care implică infrastructură fizică la frontieră. Celălalt scenariu se referă la un acord vamal” postează Agerpres.
