China și Marea Britanie vor discuta despre un acord comercial post-Brexit

July 31, 2018

 

Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană a reprezentat un șoc nu doar pentru liderii de la Bruxelles, celelalte state membre sau britanicii de pretutindeni, ci și pentru investitorii străini ale căror afaceri depindeau de relația Marii Britanii cu blocul comunitar. Riscul de a fi lăsați fără sprijin sau o poartă deschisă către celelalte state europene, i-a speriat atât de tare pe investotori încât încă de la anunțarea rezultatului voturilor referendumului din data de 23 iunie 2016, aceștia au prevăzut că nu există altă soluție decât să părăsească și ei Regatul Unit.

            În lipsa unui consens cu Uniunea Europeană, Marea Britanie știe că viitorul de după Brexit va fi afectat din punct de vedere financiar, mai ales că la finalul procesului de negociere a condițiilor de separare, britanicii trebuie să plătească o sumă record Uniunii. Astfel, una dintre prioritățile guvernului de la Londra a devenit automat încheierea unui acord comercial cu o țară din afara Uniunii Europene. Dacă la început Statele Unite ale Americii erau o opțiune perfectă, atitudinea controversată a președintelui american a amânat semnarea unui astfel de acord, fapt care a îndemnat-o pe Theresa May să privească soluții și în altă parte.

            După ce Japonia a menționat că în cazul său, un acord comercial cu Uniunea Europeană este mult mai avantajos decât unul cu o Mare Britanie în afara blocului comunitar, premierul britanic a încercat varianta Chinei.

            Astfel, potrivit ministrului britanic de Externe, Jeremy Hunt, China a fost de acord să înceapă discuțiile cu Marea Britanie pe tema unui acord comercial post-Brexit.

            În ciuda faptului că își apără interesele naționale și ale propriilor cetățenii, guvernul de la Londra trece printr-un impas fără margini. Pornind de la decizia de a-și recăpăta independența și autonomia, britanicii au început să simtă greul procesului de separare de Uniunea Europeană tocmai când s-a pus problema cifrelor și calculelor de plată. În timp ce liderii de la Bruxelles se așteaptă la o sumă de aproape 60 de miliarde de euro pentru nota de plată a Brexitului, premierul Theresa May a menționat în repetate rânduri că britanicii nu pot oferi mai mult de 40 de miliarde de euro. „Suma de 40 de miliarde de euro are logică doar dacă reprezintă pasul spre avansarea unor noi discuții privind angajamentele financiare ale Marii Britanii. Este ok dacă prin această sumă guvernul transmite că putem trece la a doua fază a negocierilor, dar doar dacă aceasta nu este suma finală”, menționa la finalul anului trecut, diplomatul unui stat membru UE.

            Sumele pe care Marea Britanie le datorează Uniunii Europene nu sunt singurele cheltuieli care o așteaptă pe Theresa May. În lipsa unui acord comercial cu blocul comunitar, britanicii sunt nevoiți să plătească taxe de fiecare dată când vor folosi teritoriul european sau de fiecare dată când va dori să aibă acces la piața unică a acestuia. Însă, până când procesul de negociere a condițiilor de separare se va încheia, atât britanicii cât și europenii sunt interesați să găsească soluții care să le compenseze potențialele pierderi.

            În cazul Marii Britanii nevoia unui acord comercial este mai necesar și urgent, având în vedere că britanicii depind de numărul aliaților cu care rămân după acest divorț. De altă parte, despărțirea de Uniunea Europeană este și o sursă a scăderii încrederii în perspectivele de viitor ale Regatului Unit pentru care investitorii străini se arată extem de suspecți. Astfel, Brexitul a reușit să gonească firmele străine din Marea Britanie înainte ca acesta să devină oficial. Potrivit celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică al țării (ONS), „investițiile directe străine din Marea Britanie au înregistrat anul trecut cel mai slab ritm de creştere din ultimii opt ani, consecinţă a deciziei ţării de a părăsi Uniunea Europeană”. De altă parte, potrivit aceleiași surse, „investiţiile pe termen lung din străinătate s-au ridicat la 1.564 miliarde de lire sterline (1.752 miliarde de euro), în creştere cu 12 miliarde de lire sau 0,8% faţă de 2016. Este cea mai slabă creştere procentuală de la recesiunea din 2009. În 2016, creşterea atinsese aproape 15%”.

            Dacă în Statele Unite ale Americii, premierul Theresa May încă mai speră să găsească bunăvoința unui acord comercial, opțiunea de a angaja Japonia la un consens a fost eliminată de însăși declarația liderilor de la Tokyo. Astfel că noua șansă a britanicilor a rămas un acord comercial cu China – superputerea comercială a momentului.

            Aflat în vizita oficială în China, ministrul britanic de externe, Jeremy Hunt a declarat în cadrul unei conferințe de presă comună cu diplomații chinezi, faptul că Marea Britanie a găsit în China un aliat de nădejde și că ambele tabere sunt hotărâte să înceapă discuțiile despre un acord comercial post-Brexit. „Relaţiile dintre China şi Marea Britanie vor rămâne neschimbate după Brexit”, precizase prim-ministrul chinez Li Keqiang încă din luna ianuarie când acesta era vizitat de data aceasta de către premierul Theresa May.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload