„Este nevoie de o nouă Comisie Europeană și o abordare diferită față de imigranți”
În opinia unor lideri europeni, imigranții sunt factorul de risc care amenință stabilitatea și integritatea Uniunii Europene. Bazându-se pe propria experianță a unei întâmplări pe care nu o poate uita prea ușor, premierul Ungariei, Viktor Orban, consideră că libertatea de circulație și avântul străinilor în călătorii cu scopul de a locui, munci sau studia pe teritoriile altor țări sunt două elemente care perturbă starea națiunii. Dacă în primăvara lui 2015 gara din Budapesta a fost ocupată de peste 600 de imigranți și refugiați, cerând dreptul de a urca în trenurile care îi vor duce către Germania, astăzi, Orban se teme de orice străin și intențiile lui. Refuzul Germaniei de a deveni victima celei mai mari crize umanitare de după cel de-al Doilea Război Mondial, a forțat mâna autorităților de la Budapesta să se descurce cu numărul de imigranți, până când Comisia Europeană a avut oo soluție.
Exasperat de atâtea zile problematice, Orban a crescut o furie neobișnuită la adresa liderilor de la Bruxelles, la celelalte state membre ale Uniunii Europene, dar cel ai mult, la adresa sufletelor venite din țările Orientului Mijlociu și Africii de Nord. Propunerea Uniunii Europene de a soluționa această criză prin distribuirea refugiaților în cote obligatorii fiecărei țări membre, nu a convenit unei mari părți a blocului comunitar. Cu toate acestea, Grecia, Spania, Italia și Turcia (ultima nefiind încă parte din UE) s-au responsabilizat să se lupte cu numărul mare de străini care pătrund pe teritoriul Europei, venind pe bărci și nave, după zile întregă de călătorie pe mare.
Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au spus un categoric „nu” acesei soluții, fapt pentru care, nu a durat mult până când acestea au intrat în colimatorul autorităților de la Bruxelles. După mai bine de trei ani de la declanșarea exodului de refugiați, Ungaria încă luptă pentru o Europă curată, cerând Uniunii Europene să găsească soluții în trimiterea înapoi a străinilor.
Atitudinea premierului ungar nu este una particulară. Decizia britanicilor de a ieși din Uniunea Europeană confirmă „defectele” blocului comunitar. Tot mai mult, în statele membre se consolidează ideea anti-migrație după ce țările care s-au arătat extrem de solidare cu decizia Comisiei Europene au acuzat că străinii provoacă probleme pe teritoriile lor. Astăzi, Italia a devenit statul surpriză a cărui atitudine a șocat autoritățile de la Bruxelles când a refuzat să primească în porturile sale o navă cu peste 600 de imigranți la bord. În timp ce Uniunea Europeană pledează pentru cooperarea comună în ideea de a salva viețile celor care sunt persecutați și fug din calea conflictelor militare și a violențelor, o parte din țările membre sunt deja exasperate de eforturile pe care le depun ca să ajute străinii din afara Europei.
Un singur lider rămâne totuși pe poziții și pare extrem de greu de înduplecat. Cu o atitudine exagerat de vehementă, Viktor Orban este hotărât să nu pună Ungaria la bătaie pentru a satisface dorințele sau planurile Uniunii Europene. Dorind protecție propriilor cetățeni și valori naționale, Orban condamnă deciziile celor de la Bruxelles, acuzându-i că în loc să acționeze împotriva fenomenului de migrație, aceștia îl susțin și îl promovează.
În ceea ce privește situația țării sale, premierul Ungariei s-a înhămat la o serie de schimbări legislative în cadrul cărora străinii primesc mai puține ajutoare pe teritoriul națiunii pe care o coordonează. Insuflându-le ură, nesiguranță și sentimentul de neapartenență, Orban „lucrează” împotriva Uniunii Europene și a principiilor acesteia, arătând că până nici blocul comunitar nu este o autoritate suficientă care să îi dicteze soluționarea unei crize care, deși a țintit Uniunea Europeană, ea afectează în mod direct fiecare stat membru. Până când poate scăpa premierul ungar cu această atitudine de răzvrătire la adresa deciziilor de la Bruxelles, încă nu se știe, însă cert este că Orban așteaptă încheierea mandatului Executivului UE (mandat ce va expira anul viitor) pentru a vedea ce direcție va lua noua Comisie Europeană adesa imigranților.
Până atunci, acesta propagă intens ideile unei revoluții la nivel de atitudine și îndrumă liderii de la Bruxelles să ia în calcul o abordare diferită în privința imigranților. Considerat a fii unul dintre cei mai mari oponenți ai politicii Uniunii Europene pentru migrație, Viktor Orban a șinut să reamintească la finalul săptămânii trecute că Executivul UE nu ar trebui să pedepsească statele care doresc să își protejeze propriile granițe. „Avem nevoie de o nouă Comisie care să aibă o abordare diferită", a transmis Orban, simțindu-se direct vizatm după ce, în data de 20 iunie, Parlamentul ungar a aprobat legea „Stop Soros” în cadrul căreia se interzice ajutorul pentru migranți.
