UE caută să stimuleze financiar țările care acceptă imigranți
Invazia imigranților din primăvara lui 2015 a declanșat cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Răboi Mondial afectând nu întreaga Europă, dar în mod deosebit relațiile din interiorul Uniunii Europene. Decizia de a distribui străinii în cote obligatorii statelor membre, a născut o adevărată polemică între acestea. Refuzând să devină victimele unui sistem care le îngreunează deja obositele sisteme interne. Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia rămân pe aceiași poziție chiar și după mai bine de trei ani.
Distribuirea imigranților și refugiaților care vin din țările Orientului Mijlociu și ale Africii de Nord a împărțit Uniunea Europeană în două tabere care până și în clipa aceasta, stimulează polemici pe această temă. În timp ce unele state (cu precădere cele care sunt la granița Uniunii Europene) se plâng de numărul mare de imigranți care debarcadează în porturile sale, forțând pătrunderea în Europa prin apelul la compasiune și solidaritate, restul s-au alăturat perspectivei liderilor de la Bruxelles care nu au o problemă cu imigrația, ci dimpotrivă, consideră că blocul comunitar trebuie să fie responsabil să își ajute semenii în această situație de criză.
Dacă Germania și Franța sunt mai ocolite de problema directă a migrației, Turcia, Grecia, Spania sau Italia au devenit ținte directe ale problemei străinilor deoarece ele joacă rolul porții de intrare în Uniunea Europeană. Pe când autoritățile celor trei instituții europene (Parlamentul, Consiliul și Comisia) le impune acestora să nu de-a drumul acestui val de imigranți să invadeze restul Uniunii, cele patru țări exemple acuză faptul că Bruxelles-ul este iresponsabil și preferă să pună totul în spatele celor care au graniță cu marea. În loc să soluționeze problema oferind ajutor statelor afectate pentru ca străinii să nu mai aibă niciun motiv să își părăsească casele și familiile în riscantul drum al migrației, liderii Uniunii Europene preferă să meargă pe aceiași premiză care a dus blocul comunitar într-un impas fără precedent: acceptă imigranții și încurajează financiar statele membre care se supun sarcinii de a-i primi și integra pe teritoriile lor.
În ciuda faptului că imigranții i-au periclitat relația cu statele sale membre, Uniunea Europeană se încăpățânează să rămână pe aceiași poziție lansată în primăvara lui 2015 când a declarat că unul dintre principiile valoroase ale blocului comunitar constă în solidaritatea pe care s-a angajat să o arate atât europenilor cât și celor care caută ajutor la Uniunea Europeană. Refuzând să riște încălcarea propriilor principii și a unei declarații care a adus foarte multe speranțe în rândul a sute de mii de suflete străine afectate de sărăcie, conflicte militare, violențe sau persecuții, liderii de la Bruxelles caută mai degrabă soluții prin care statele sale membre să participe la preluarea acestei responsabilități.
Obligativitatea primirii și integrării unor cote specifice de imigranți a declanșat o adevărată polemică în interiorul blocului comunitar. Dacă încă de la început au existat unele țări membre care au refuzat participarea la această soluție propusă de UE, altele au fost de acord, însă problemele create de valul supranumeric de străini au afectat atât de mult identitatea și cultura națională încât acestea au trecut de partea primei tabere, soluționându-și singure problemele teritoriale. Chiar dacă deciziile lor în ceea ce privesc imigranții intră în opoziție cu politica impusă de la Bruxelles, salvarea propriei națiuni, a tradițiilor, culturii, limbii sau situației financiare devine o prioritate peste ascultarea de UE.
Un exemplu concret de astfel de stat, este nimeni alta decât Italia, care începând cu luna iulie a decis să refuze debarcarea oricărei nave care transportă imigranți. Închizându-și porturile pentru orice fel de tentativă de a mai pătrunde pe teritoriul italian (fie că motivul străinilor este acela de a rămâne definitiv aici sau doar a traversa Italia în drumul către alte destinații UE), noul guvern de la Roma este hotărât să nu își mai pună „pielea în foc” pentru cele trei instituții care nu fac altceva decât să plaseze problema Germaniei pe teritoriile tuturor statelor membre. Această lovitură a declanșat pe de o parte admirația curajului italian, iar pe de alta, critici dure și amenințări de sancționare.
O reacție rapidă însă a venit de la Comisia Europeană, care a făcut publică intenția de a oferi câte 6.000 de euro pentru fiecare extracomunitar salvat din Marea Mediterană și acceptat de un stat membru UE. Potrivit Mediafax, „Spania probabil va fi cel mai mare beneficiar al fondurilor, dat fiind că a primit peste 1.200 de imigranţi salvaţi din Marea Mediterană în ultima săptămână. La rândul lor, Franţa, Portugalia, Olanda şi Malta au acceptat imigranţi în ultimele săptămâni.”
Acest plan are ca scop intensificarea presiunii asupra Guvernului din Italia, convingându-l să facă mai mult pentru a evita plecarea spre alte state europene a imigranților ajunși în porturile sale.
