Germanii sunt de părere că Europa își poate asigura securitatea și fără ajutorul SUA

De la preluarea primului său mandat ca președinte, Donald Trump a revoluționat nu doar politica internă a Statelor Unite ale Americii, ci și politica externă a acestora. Dacă în plan intern, migrația, ridicarea zidului de doi metri la granița cu Mexicul, separarea copiilor de familiile migrante ilegal sau purtarea armelor au fost cele mai dezbătute subiecte ale Administrației Trump, în plan internațional, președintele american s-a angajat să reformeze relațiile pe care le-a clădit SUA în timpul mandatelor foștilor președinți, despărțind superputerea economică, politică, armată, inovatoare și culturală, de toate parteneriatele sale.

De la scoaterea SUA din Acordul climatic de la Paris motivând că personal, nu crede în încălzirea globală (acuzând-o mai degrabă a fi o invenție a chinezilor), până la retragerea din Acordul nuclear cu Iranul, nu a fost decât un pas. O altă decizie istorică a fost luată în luna iunie, când Donald Trump a hotărât pe neașteptate, să retracteze conglomeratul de state pe care le conduce din Consiliul Dreptului Omului al ONU. De data aceasta motivul a fost „nedreptatea” care i se face Israelului și solidaritatea pe care Trump simte că trebuie să o arate țării împrejmuite de toți rivalii săi.

Cât p'aci a fost și scoaterea SUA din NATO, însă totul s-a confirmat ca fiind doar un zvon lansat de o publicație americană, gata să vândă milioane de tiraje declanșând o isterie de proporții la adresa lui Trump. Cu toate că SUA rămân parte a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Trump s-a prezentat cu o atitudine tranșantă la ultimul summit NATO de la Bruxelles. Amenințând, acuzând și dând avertizări severe, acesta s-a asigurat că statele membre vor lua în serios responsabilitatea de a-și mări bugetele de apărare, cotinzând astfel mai mult pentru siguranța oferită de cea mai mare alianță politico-militară. După încheierea summitului, nu toți s-au arătat la fel de supuși condițiilor fulger ale lui Trump, ba mai mult, pe ici pe colo încep să se formeze păreri conform cărora Europa nu are nevoie de SUA în vederea siguranței.

Semnat la 4 aprilie 1949, Tratatul Atlanticului de Nord se prezintă în momentul de față ca fiind cea mai puternică alianță politico-militară a cărei menire este protejarea celor 29 de state membre provenite din Europa și America de Nord. Dacă istoria a demonstrat omenirii că declanșarea războaielor este un pas inopinant în competiția mondială dintre cele mai puternice țări ale lumii, astăzi, se caută prevenția acestora prin aderarea la alianțe care oferă siguranța unei protecții de genul „unul pentru toți și toți pentru unul”.

În timp ce migrația a preluat fațada problemelor cruciale cu care se confruntă în momentul de față, Europa, terorismul sau conflictele militare externe și-au diminuat din puterea de amenințare. Cu toate acestea, posibilitatea riscului unui atac terorist rămâne în vizorul securițății naționale a fiecărui stat. Însă, amenințările testelor nucleare ale Coreei de Nord, conflictul militar din Siria, disputa dintre Israel și Iran sau Israel și Palestina, situația politică a Venezuelei și expansiunea aprecierii pentru Rusia sunt factori care, conform lui Donald Trump, reprezintă un motiv pentru care NATO trebuie să fie vigilentă.

Cele două zile tensionate ale summitului NATO de la Bruxelles au avut ca rezultat satisfacția președintelui american după ce acesta „s-a luat” de statele membre, cerându-le angajamentul că vor accelera cadența pentru majorarea cheltuielilor militare. „Angajamentul subscris de a consacra 2% din PIB pentru cheltuielile militare în 2024 rămâne în vigoare. Dar 15 țări, printre care Germania, Canada, Italia, Spania și Belgia sunt încă foarte departe de acest obiectiv, cu mai puțin de 1,4% din PIB pentru Apărare în 2018, iar unele s-au declarat incapabile să își respecte angajamentul în 2024” informează hotnews.ro. Nemulțumit de această neînțelegere, Trump a recurs la un atac fără precedent la adresa Germaniei, acuzând-o de cheltuirea a miliarde de dolari pentru gaz și petrol din Rusia, în timp ce defavorizează sarcina apărării.

În ciuda faptului că la finalul summitului, toate statele membre au fost forțate să crească cota contribuțiilor la bugetul de apărare, cetățenii germani sunt convinși că Europa nu are nevoie de SUA în ceea ce privește securitatea. Conform unui sondaj realizat de institutul Forsa (Berlin), 56% dintre germani sunt convinși că mijloacele de apărare ale bătrânului continent sunt suficiente din punct de vedere militar. La pol opus, numai 37% dintre germani cred că Europa este dependentă de sprijinul militar american. Potrivit aceluiași sondaj, „84 % dintre germanii intervievaţi consideră afirmaţiile lui Trump - potrivit cărora Berlinul este controlat de către Moscova ca urmare a importurilor sale de gaze naturale din Rusia - ca fiind absolut nefondate'' informează Agerpres. Contrar acestora, „doar 10 % dintre cei chestionaţi cred că Rusia a preluat controlul Germaniei prin intermediul politicii sale energetice” menționează aceeași sursă.