Marea Britanie riscă să devină o colonie a UE după Brexit

July 11, 2018

 

Când Cancelarul Germaniei, Angel Merkel a vorbit în numele Uniunii Europene, exprimându-și solidaritatea față de sufletele oamenilor persecutați de o situație defavorabilă în țările din Orientul Mijlociu, aceasta nu a luat în calcul faptul că invitația la o viață mai bună va răsuna precum o mană cerească pentru aproape 1 milion de persoane, incluzând chiar și cetățeni din Africa de Nord. Imaginea idilică pe care și-au format-o aceștia despre Europa, părea să reprezinte salvarea din calvarul sărăciei, conflictelor militare sau violențelor pe care le trăiesc.

            Extinderea conflictului dintre rebeli și guvernul sirian a determinat rapid o creștere a violențelor în Siria. Alăturarea trupelor teroriste de tabăra civililor nu a transformat lupta pentru recâștigarea drepturilor într-o misiune cinstită, ci dimpotrivă într-un adevărat coșmar pentru locuitorii Siriei. Supuși terorii, în bătaia focului dintre teroriști și armata președintelui Bashar al-Asaad, locuitorii au dat asaltul unei migrații în masă, sperând la Europa ca la o adevărată șansă la viață. Această invazie de refugiați a surprins atât de tare Ununiea Europeană încât, drumul către Germania a declanșat o soluție de urgență în cadrul căreia Comisia Europeană a forțat statele membre să primească o cotă specifică de refugiați.

            Deși Polonia, Ungaria, Cehia și Slovenia au refuzat încă de la început să facă parte din planul de salvare a Germaniei, insistențele Marii Britanii de a fi scoasă din lista statelor care trebuie să se supună cotelor au fost întâmpinate cu un refuz atât de categoric, încât guvernului nu i-a mai rămas decât să lase britanicii să decidă. Referendumul din data de 23 iunie 2016 a scris istorie, iar rezultatul a devenit în numai trei luni, suportul unei decizii fără precedent; Marea Britanie anunța la începutul lunii octombrie, faptul că în data de 19 martie 2017 se pregătește invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

            Procesul de negociere a condițiilor de separare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană durează doi ani, însă miezul acestei probleme a determinat extinderea crizei pe întreaga Europă. În timp ce guvernul Theresei May se confruntă cu o serie de acuzații precum faptul că nu au încă un plan concret, nu prezintă condițiile unui Acord, nu au o perspectivă, desfășoară procesul negocierilor într-un ritm exagerat de lent sau trag de timp în defavoarea lor, Uniunea Europeană își concentrează toate eforturile în două direcții; prima o reprezintă soluționarea fenomenului migrației care crește de la zi la zi, iar a doua constă în negocierea cu statele sale membre care îi acuză politica și intențiile de a servi statelor dezvoltate în timp ce se folosește de resursele celor din estul blocului comunitar. Atitudinea Poloniei, Austriei, Ungariei și Italiei sunt doar câteva dintre exemplele unor provocări cu care Uniunea Europeană are de a face înainte ca aceasta să se răspândească la nivelul întregului bloc comunitar, dezvoltând astfel o criză de proporții a imaginii și identității UE.

            Recent prezentă la un summit al Uniunii Europene, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a recunoscut faptul că supraviețuirea Uniunii Europene depinde de modul în care fenomenul migrației va fi gestionat. În ciuda convocărilor de urgență, soluțiile par să întârzie, mai ales pentru că pe fondul discuțiilor sunt două abordări total diferite: o parte din statele UE promovează libertatea de circulație și solidaritatea față de străini, iar a doua parte cere liderilor de la Bruxelles să închidă graniețe UE altfel, fiecare stat va lua o decizie proprie în lupta antimigrație.

            Aparte de acest conflict de opinii, Marea Britanie continuă lupta pentru recâștigarea independenței și autonomiei, adoptând o atitudine fermă și irevocabilă potrivit căreia 19 martie 2019, Brexitul va deveni oficial și nu există riscul unei răzgândiri. Dar, pentru că perspectiva britanicilor în afara Uniunii Europene pare sumbră, guvernul Theresa May a început să lase garda mai jos și să accepte o serie de compromisuri cu blocul comunitar. Propunând o retragere din UE, oarecum controversată, May recomandă un acord privilegiat al Londrei cu blocul comunitar prin care Marea Britanie să rămână totuși într-un spațiu comun de liber-schimb de produse.

            Nemulțumirea totală la adresa acestei propuneri l-a determinat pe ministrul britanic pentru Brexit, David Davis să își dea demisia încă la prima oră a acestei săptămâni. Urmându-i exemplu, înfocatul fan al ideii de Brexit, Boris Johnson a surprins atât pe britanici cât și Uniunea Europeană. Demisionând din funcția de ministru de Externe, Johnson avertizează guvernul britanic că niciun compromis cu blocul comunitar nu îi va asigura o separare corectă și totală. „Într-adevăr ne îndreptăm spre statutul de colonie, iar mulţi se vor strădui să vadă avantajele economice şi politice ale acestui aranjament”, a declarat Boris Johnson.

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload