Erdogan și-a numit ginerele în funcția de ministru de Finanțe al Turciei
După ce a suferit un șoc în urma loviturei de stat eșuate, date la adresa puterii sale în noaptea de 15 iulie 2016, președintele Turciei, Recep Erdogan a resimțit nevoia unei revoluționări masive a statului pe care îl conduce. Declarând stare generală de urgență pentru o perioadă de timp inițial determinată, însă ulterior, atât de des repetată încât pare că nu se mai sfârșește, Erdogan a început imediat să dispună de concedieri și arestări în masă, exprimându-și dorința de a curăța Turcia de „verigi” care tulbură siguranța și starea de bine a țării.
Jurnaliști, profesori, administratori publici sau polițiști sunt doar câteva dintre funcțiile vizate de către Erdogan, acuzând colaborarea acestora cu cel pe care îl vede responsabil de lovitura de stat eșuată, Fethullah Gülen (auto-exilat în Statele Unite ale Americii). În același timp, Erdogan schimbă Constituția și propune alegeri anticipate, mizând pe faptului că va fi reales în funcția de președinte al Turciei și astfel, potrivit schimbărilor legislative, preia toată puterea asupra țării.
Cu un rezultat pozitiv, referendumul din data de 16 aprilie 2017 întărește puterile lui Erdogan aducându-l mai aproape de o victorie fără precedent. Potrivit stiripesurse.ro „reforma constituţională este menită să înlocuiască sistemul parlamentar în vigoare în Turcia cu sistemul prezidenţial. Ea îi va permite şefului statului să numească şi să revoce miniştri, să promulge decrete şi să declare starea de urgenţă. Funcţia de premier va fi suprimată, fiind înlocuită de un sau mai mulţi vicepreşedinţi”.
Câștigarea unui nou mandat de președinte, i-a adus lui Erdogan nu doar aprecieri și felicitări de la liderii unor țări europene în afara blocului comunitar sau răzvrătite la politica și atitudinea Uniunii Europene, dar mai mult de atât, dreptul de a conduce Turcia după bunul plac, fără a risca ca deciziile sale să fie supuse unor proteste.
Asigurându-și poziția supremă a Turciei, Recep Erdogan are de acum undă verde să acționeze așa cum dorește pentru „binele” țării și a cetățenilor săi. Începând un nou mandat de cinci ani, Erdogan se bucură din plin de puterile sporite în ciuda faptului că Uniunea Europeană îl acuză ca fiind un dictator care încalcă drepturile omului și care a schimbat Constituția pentru a profita de avantajele pe care și le-a oferit singur. Aflat la putere încă din 2003 când ocupa funcția de prim-ministru, urmând mai apoi să devină președinte, Erdogan (în vârstă de 64 de ani) nu dorește să plece de la conducerea Turciei, considerând că viziunea sa este cea care poate transforma țara într-o putere internațională.
Câștigând alegerile din 24 iunie, încă din primul tur de scrutin cu 52,6% din voturi, Erdogan crede că cetățenii au înțeles politica sa autoritară și mai mult, că aceștia o sprijjini cu toată deschiderea. „Hiperpreședinția” lui Erdogan, așa cum este numită de către critici s-a instalat cu un val de concedieri, afectâbd peste 18.000 de oameni. Dispunând de acum înainte de sprijinul instituțional și legal necesar pentru a control tot, Erdogan a cerut ca un număr uriaș de persoane (majoritatea militari și polițiști) să fie dați afară printr-un decret ca fiind ultimul semnat sub asupiciile stării de urgență instaurate a doua zi după lovitura de stat eșuată.
După ce postul de prim-ministru a fost suprimat, iar șeful statului a preluat ansamblul puterilor executive, Erdogan este cel în măsură să promulge decrete și să numească șase din cei 13 membri ai Consiliului judecătorilor și procurorilor (a cărui sarcina este numirea și destituirea personalului din sistemul judiciar). Potrivit stiripesurse.ro. „cum preşedintele este şi şeful formaţiunii sale politice, îi va controla şi pe deputaţii partidului său, ceea ce înseamnă că preşedintele va avea controlul asupra puterii executive, a celei judiciare şi a celei legislative din ţară. Un astfel de sistem creează o vastă arie de oportunităţi ca preşedintele să guverneze ţara singur”.
După depunerea jurământului, Erdogan a fost așteptat să prezinte noul guvern sub o formulă restrânsă (numărând doar 16 ministere în loc de 26 ca până acum). Aproape deloc surprinzător, „atotputernicul” președinte l-a numit săptămâna aceasta pe ginerele său pentru a ocupa funcția de Ministrul al Finanțelor. Fost Ministru al Energiei, Berat Albayrak a devenit prin decretul lui Erdogan, noul Ministru de Finanțe. Alegerea acestuia este justificată prin dorința președintelui de a promite „dezvoltarea țării” și lăsarea în urmă a unui sistem care a provovat „haos politic și ecoomic” în Turcia.
Potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, „oponenţii lui Recep Erdogan se tem că noul rol al preşedintelui va distruge democraţia din Turcia.”
