Bosnia refuză să devină santinela Europei
Aflată în prim proces de aderare la Uniunea Europeană, cu numai 3,5 milioane de locuitori, Bosnia se află în prezent într-o situație culminantă, privind cu un ochi către liderii de la Bruxelles și nevoia de a-i mulțumi în vederea completării procesului de aderare și cu al doilea ochi către problemele sale interne cauzate de migrația pe care este forțată de împrejurări să o accepte dacă vrea ca Uniunea Europeană să îi răsplătească eforturile la final. Deși a înregistrat progrese în două domenii cheie (înființarea unui organism care să poarte negocieri de aderare cu blocul comunitar și adaptarea acordului din 2008 cu Croația), viitorul Bosniei-Herțegovina depinde în momentul de față de sacrificiile pe care le face în vederea protejării viitorului Uniunii Europene. Cel mai probabil, în septembrie 2016, „vestea pozitivă, în special pentru tineri” și inițierea unui moment istoric pentru drumul european al țării, nu părea să depindă aderarea acesteia de modul în care Bosnia ar fi soluționat criza de imagine a Uniunii Europene cauzată de cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Forțată să accepte valul de imigranți care îi traversează teritoriul în drumul către desfinațiile finale, Bosnia-Herțegovina nu știe cum să mi „bată apropo-ul” către liderii de la Bruxelles ca să înțeleagă că țara „refuză să devină santinela Europei, care își închide frontierele în fața miilor de imigranți blocați pe teritoriul ei”.
Aflat într-o vizită la Bihac (localitate din vestul Bosniei, cu un număr de 65.000 de locuitori), potrivit ministrului securității bosniac, Dragan Mektic, Bosnia „nu se poate transforma în hostspot. Cel mult, țara poate fi doar un teritoriu de tranzit”. Deși localitatea este la graniță cu Croația (membru al Uniunii Europene), Mektic acuză faptul că majoritatea migranțior sunt blocați în această localitate, tocmai pentru că veciunul său croac caută să își protejeze granițele de noi invazii însărcinându-se cu responsabilitatea de a închide frontiera pentru migranți.
Mai mult, acesta și-a exprimat regretul față de refuzul Bruxelles-ului de a finanța un centru de primire a refugiaților în altă comună aflată în vestul Bosniei, Velika Kladusa. Potrivit ministrului securității, Uniunea Europeană o consideră prea apropiată de frontiera sa, dorind centre mai îndepărtate, cum ar fi de exemplu, cel pe care se pregătește să îl construiască lângă Sarajevo. În apărarea Bosniei, chiar și premierul Denis Zvidic a ținut să atenționeze cu privire la un proiect coordonat de Uniunea Europeană (și în mod principal, de Croația) în cadrul căruia se caută să se facă din Bosnia „un impas pentru migranți”. Potrivit acestuia, „migranții vor putea intra în Bosnia proporțional cu numărul de ieșiri în direcția Europei”.
Conform stiripesurse.ro, „în tabăra din Velika Kladusa, în fiecare zi sunt adăugate corturi în fostul târg de animale, unde 300 de persoane supravieţuiesc pe un drum prăfuit, la trei kilometri de frontieră. Municipalitatea a instalat aici apă curentă, câteva robinete, iluminat nocturn şi câteva toalete mobile. Pentru restul, oamenii încearcă să se descurce”. Citând-o pe Zehida Bihorac, directoarea unei şcoli primare care, împreună cu elevi voluntari, organizează ateliere pentru copii și ajută femeile să pregătească de mâncare, „în tabăra din Velika Kladusa, este o situaţie cu adevărat disperată. Nimeni nu merită să trăiască în asemenea condiţii. Sunt acum multe familii cu copii, între 50 şi 60 de copii, dintre care bebeluşii au nevoie de lapte, hrană corespunzătoare. Aceşti oameni sunt hrăniţi de locuitori, însă locuitorii nu vor putea rezista multă vreme pentru că migranţii sunt tot mai numeroşi.
Același Dragan Mektic mărturisește că mai mult de 7.700 de migranți au fost înregistrați în Bosnia, numai în primele șase luni ale lui 2018. Alți peste 3.000 s-ar afla în continuare pe teritoriul țării (majoritatea la Bihac), unul dintre ei, înecându-se în râul Una, chiar săptămâna trecută. Potrivit responsabilului local al Crucii Roșii, Selam Midzic, centrul universitar dezafectat al acestei localități, în cadrul căruia sunt servite în fiecare zi 800-900 de mese, este prea mic, fapt pentru care a fost nevoie să se ridice corturi lângă boscheții din apropiere.
Plângându-se că guvernul a abandonat acest loc, primarul orașului, Suhret Falic a precizat că „nu vrem să fim xenofobi, dorim să ajutăm oamenii şi asta facem noi zilnic. Însă această situaţie ne depăşeşte capacităţile”.
Conform informațiilor postate pe stiripesurse.ro, „problema migranţilor s-a impus şi în campania pentru alegerile generale din octombrie, într-o ţară divizată, cu instituţii fragile. Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a atenţionat de mai multe ori că entitatea pe care o conduce nu va primi migranţi şi i-a acuzat pe liderii Bosniei (musulmani) că vor să modifice echilibrul demografic al ţării, aducând aici 150.000 de migranţi, majoritatea musulmani”.
