SUA denunță tentativele Moscovei de a reprima libertatea presei
Standardizarea Europei sau europenizarea, la fel ca și în cazul globalizării, denotă o serie de efecte asupra liberății de exprimare. Dacă unele state obișnuiau să trăiască sub un regim conservator, aderarea la Uniunea Europeană și principiile sale le-a transformat în cazuri de succes al libertății cuvântului, formuri de opinii și chiar dreptul de a suspecta mass media pentru influențarea direcției în care se îndreaptă societatea. Însă cele mai multe cazuri înclină balanța în favoarea presei care, este văzută mai degrabă ca o voce a adevărului ținut ascuns decât maniplatorul opiniei publice, fapt pentru care Europa (în toate colțurile ei) tinde să crediteze rolul mijloacelor de comunicare în masă mai mult decât o face cu liderii politici.
Servind ca o unealtă de transmitere a deciziilor, noutăților și exemplelor, mass media întărește ideea europenizării mai mult decât o poate face însuși blocul comunitar; pentru că, posibilitatea de a accesa știri internaționale, conectează estul de vest, iar prin alegerea prezentării unei țări dintr-o manieră pozitivă, mass media are puterea de a propune noi modele de urmărit/copiat. Iar țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Suedia, Italia etc. sunt exemple de autori care participă la standardizarea Europei, nu neapărat pentru că fac parte din Uniunea Europeană, ci pentru că europenizarea este un fenomen care depășește granița impusă de aspectul economic și politic de bază, instaurând în același timp, un regim socio-cultural comun.
Deși nu este parte a blocului comunitar, multe alte parteneriate leagă Rusia de politica internă și externă a Europei; fapt pentru care și această țară participă la standardizarea unui stil de viață bazat pe caracteristicile specifice europenizării. În mare măsură tocmai pentru că mass media este cea care răspândește conceptul europenizării, participând astfel la standardizare. Cu toate că presa din Rusia este una conservatoare, lipsindu-i libertatea de exprimare, societatea rusă nu este privată în totalitate de efectele acestui curent care pune poporul european sub aceași umbrelă culturală.
Diferența face că între Rusia și vestul Europei, tradițiile, politica, religia etc. sunt păstrate cu mai multă strictețe. În fapt, din cauza influenței sovietice se crede că țările din sud-estul Europei sunt cu un pas înapoi față de evoluția accelerată pe care vestul Europei a luat-o în raport cu procesul de europenizare, însă, practic, în afara Rusiei, toate celelalte state sunt foarte ușor de convins să participe la standardizarea politicii Europei prin dorința de a vrea să fie parte la acest proces. Refuzul Rusiei de a fi unul dintre membri europenizării se bazează pe faptul că Moscova a fost mereu rivalul Statelor Unite pe care le acuză de manipulare în masă și de faptul că încearcă prin toate căile (sociale, politice, armate, psihologice, culturale) să câștige cât mai multe state de partea sa, pentru ca apoi să le poată controla.
Același refuz de a urma etapele standardizării culturii ruse după modelul unic european, se revarsă și asupra mass mediei din acestă țară; nu doar că nu prezintă cu laude parteneriatul Uniunii Europene, curentul standardizării sau scopul Statelor Unite, dar impune presei să se axeze mai mult pe situația internă și mai puțin pe cea exterioară. Din păcate sau din fericite, dintre toate statele care ocupă sud estul Europei, doar câteva au decis să urmeze conservatorismul mass mediei ruse, fapt pentru care se naște întrebarea: „ce vor face magnații Europei după ce vor reuși procesul standardizării în proporție de 99%? Se crează o Europă fără Rusia sau are aceasta puterea de a destrăma conceptul europenizării, prin refuzul său continuu de a nu fi parte?”. Având în vedere că țările conservatoare luptă cu o mass medie care servește nu doar restului Europei dar și „stăpânului” SUA, până în ce punct, regimul lor politic poate salva tradiția culturală de iminentul „plan” al transformării planetei, continent cu continent, într-o singură țară, cu o singură cultură, religie, politică, armată etc.?
Nu mai este nicio surpriză faptul că lumea mediatică a transformat foarte mult valorile și standardele societăților actuale. Dacă privim peste Ocean se poate observa cu ușurință faptul că mass media conduce America; în Africa, aceasta provoacă tristețea unei dorințe greu de îndeplinit (pentru că internetul a reușit să inspire nevoia de a copia modelul american în toate detaliile sale), în Asia impune ideea precum că terorismul se fabrică chiar printre cetățeni, iar în Europa, mijloacele de comunicare în masă jonglează cu prezentarea unui spectacol mediatic ieșit din tipare, transformând total profilul consumatorului de altă dată.
O cu totul altă situație este văzută de către americani în Rusia. La sfârșitul săptămânii trecute, Washingtonul a denunțat „încercările guvernului rus de a continua să reprime libertatea presei, cu zece zile înainte de summitul istoric dintre preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său rus, Vladimir Putin”, informează Agerpres.
Potrivit purtătoarei de cucânt a Departamentului de Stat american, Heather Nauert, „Guvernul rus continuă să reprime libertatea presei şi independenţa mass-media. Condamnăm vizarea în special a Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) şi Voice of America de legea rusă privind media agenţi ai străinătăţii” (acceste posturi de radio, precum şi alte şapte media care le sunt afiliate, sunt finanţate de Congresul de la Washington și clasate ca agenţi ai străinătăţii în Rusia).
