Sondajele arată că procentul americanilor care se simt „extrem de mândri” a scăzut
În zilele noastre, politica a devenit la nivel global, o religie care împarte cetățenii lumii în mai multe tabere sau „mulțumită” mijloacelor internaționale de comunicare în masă, în două grupări: pro Rusia și pro SUA. Dacă istoria lumii arată faptul că evoluția omenirii s-a bazat pe descoperirile și invențiile care au ajutat mecanismele de conducere să susțină o perspectivă sigură pentru viitorul lumii, astăzi, ascensiunea resimțită de planetă vine la pachet cu o serie de efecte secundare care afectează identitatea și cultura națională a fiecărui stat. În timp ce tehnologia și revoluția comunicațională participă activ la crearea unei lumi moderne, ființa umană resimte intens un regres pe plan interior. Focusată pe imaginea sa mai mult decât pe nevoile primare, aceasta trăiește astăzi într-o competiție mondială impusă de un stil de viață occidental.
În timp ce trecutul valora tradiția și punea accent pe emoțiile oamenilor, astăzi, dispozitivele inteligente, brandurile, migrația, cocktail-ul de culturi, trendurile, așteptările corporațiilor, puterea de influență a mass mediei (dând naștere sau distrugând vieți) și amenințările terorismului, atacurilor cibernetice sau chimice, conflictelor militare, testelor nucleare etc. au perturbat atât de mult modul de viață încât se poate vorbi despre o planetă cosmopolită, cetățeni snobi și curente xenomane.
Statele Unite ale Americii conduc detașat clasamentul celor mai puternice țări ale lumii, devenind în scurt timp un lider al cărui impact cultural, politic, armat, economic și tehnologic s-au revărsat până și în societățile lumii a treia. Admirate pentru succesul răsunător în aceste cinci segmente, nu-i de mirare că super-puterea SUA este cunoscută ca fiind locul de pe pământ unde oamenii se simt „extremi de mândri” de naționalitatea sa. De la lenjerie intimă, articole vestimentare, tatuaje și steaguri fluturând la fiecare casă, naționalismul americanilor se remarcă cu mare ardoare în fiecare dintre cetățenii săi. Din păcate însă, preluarea puterii de către controversatul președinte, Donald Trump, a determinat o scădere vizibilă în sondaje. Dacă sub conducerea singurului președinte american de culoare, Barack Obama, americanii au simțit cel mai înalt nivel de patriotism arătând iubirea față de țară la tot pasul, politica lui Trump a transformat SUA într-un loc din care tot mai mulți cetățeni fie își urăsc președintele, fie își doresc să migreze.
Dacă succesul înregistrat de către americani este datorat în mare parte interesului și determinării acestora pentru locul întâi, trebuie amintit faptul că la frâiele lui au contribuit de-a lungul anilor și personalitățile politice a căror imagine sau discurs electoral și-au asumat responsabilitatea de a convinge sutele de milioane de cetățeni că prezența candidaturii lor reprezintă suma valorilor americane. Făcând o retrospectivă în lista președinților care au condus Statele Unite ale Americii către poziția de astăzi, se poate observa faptul că în ordinea celor 45 de președinți care au servit țării, pe durata a peste 220 de ani, discursul electoral (bazat în mod deosebit pe expunerea rolului individului în societate) a garantat reușita alegerilor. Epoca modernă însă, a avut grijă să îmbine imaginea cu discursul în oferta electorală a unui candidat. Astfel, persoanele care aspirau la cea mai puternică poziție de conducere în lume nu puteau fi analizate doar prin prizma comunicării politice, ci, aceștiau erau responsbaili și de gestionarea unei imagini publice în concordanță cu viziunile și promisiunile expuse.
Analizând campaniile electorale din primii 150 de ani se remarcă faptul că acestea erau construite pe elemente de comunicare care făceau apel la unitate, solidaritate și mândria de a fi cetățean american tocmai pentru că „tărâmul tuturor posibilităților” se adresează tuturor. Astăzi însă, discursul, comportamentul și deciziile președintelui Donald Trump, au determinat o schimbare bruscă de atitudine. Potrivit celui mai recent sondaj Gallup (companie americană de consultanță pentru managementul performanțelor, bazată pe cercetare) mai puțin de jumătate (47%) dintre adulții din Statele Unite se declară „extrem de mândri că sunt americani”, o scădere drastică comparativ cu ultimii ani. De altă parte, doar 25% dintre cei interogați au spus că sunt „foarte mândri”, 16% se consideră că sunt „moderat de mândri”, 7% că sunt „doar puțini mândri” și 3% „nu sunt deloc mândri”, rezultatul fiind cel mai scăzut din 2011.
Conform agenției de presă națională, Agerpres, „printre democraţi, sondajul arată că 32% sunt extrem de mândri, în scădere cu 11 procente faţă de anul trecut şi cu 24 procente faţă de 2013. În schimb, 74% dintre republicani se declară extrem de mândri de a fi americani, cel mai ridicat procent din ultimii cinci ani”.
Sondajul la care au participat 1.520 de americani, de vârstă adultă, în intervalul 1-13 iunie, politica s-a dovedit a fi motivul principal pentru care naționalismul cetățenilor Statelor Unite ale Americii a scăzut atât de mult.