Starea de bine a țărilor unde „americanizarea” este ținută sub control
Deși blamate de multe ori pentru modul în care își desfășoară politica în raport cu cetățenii săi, în contextul unei lumi moderne și evoluate, există țări în cadrul cărora, puterea de influență a culturii și stilului de viață american este ținut sub control. Condamnate de un regim dictatorial, Rusia, China, Cuba sau Coreea de nord sunt doar câteva dintre exemplele unor forțe mondiale care și-au închis granițele curentelor străine, asigurându-se că societăților lor nu vor deveni unele americanizate.
De-a lungul vremii, planeta a traversat mai multe epoci consacrate cu ajutorul unor curente sau evenimente istorice care au deosebit o perioadă de alta. Fie că ne referim la Preistorie, Antichitate, Epoca clasică, Evul mediu, Renașterea, Epoca Industrială sau Epoca modernă, oamenii au găsit mereu prilej de a-și însufleți stilurile de viață conferind atât existenței lor cât și societăților din care făceau parte, o cultură a curentelor bazată pe ideologii revoluționare, la baza cărora dintotdeauna au existat credințe cu potențial de a uni.
În timp ce sărăcia, bolile, dominația, lipsa informației, catastrofele naturale, setea pentru putere sau intoleranța (la adresa raselor, religiilor, orientărilor sexuale etc.) au reprezentat pentru sute de ani, amenințări cu riscuri majore asupra omenirii, astăzi, tranziția dintre tradițional și modernism a servit oamenilor posibilitatea de a cunoaște și mai mult lumea înconjurătoare. Din păcate, avantajele globalizării (puterea economică, crearea unor parteneriate și alianțe precum NATO, UE, eliminarea frontierelor fizice, libertatea de circulație, revoluția tehnologică etc.) nu au fost scutite și de o serie de efecte secundare pentru care, ființa umană (devenită victima sistemelor mondiale de conducere) trebuie să plătească. Astfel spus, migrația, crizele umanitare, conflictele militare, terorismul, atacurile cibernetice, testele nucleare, sporirea traficului de stupefiante/persoane sau arme, exploatarea țărilor cu resurse, pierderea identității și a culturii naționale, decalajul dintre statele bogate și cele sărace sau determinarea unei forțe de muncă ieftine reprezintă doar câteva exemple din seria amenințărilor care continuă să pună în primejdie chiar și demersurile epocii moderne.
De departe, cel mai puternic stat al lumii conduce detașat în lista liderilor cu influență, reușind să reverse un impact cultural accentuat chiar și în cele mai depărtate colțuri ale lumii. Cunoscute ca fiind super-putere globală, Statele Unite ale Americii și-au câștigat renumele prin prisma efectelor manifestate de domenii precum politica, armata, economia sau inovația. Determinarea acestora de a fi lider mondial a atras cu sine rezultate rapide în urma cărora, comportamentul, mentalitatea și atitudinea poporului american au devenit un model apreciat și adoptat în peste jumătate de planetă.
Reușitele celor de peste Occean s-au transformat cu ajutorul mijloacelor de comunicare în masă, într-un succes cu care multe alte națiuni se identifică atunci când aleg să preia din valorile americanilor. Scenariile de la Hollywood sau etichete precum „visul american”/„tărâmul tuturor posibilităților” au inspirat o planetă întreagă la visare, în timp ce brandurile joacă astăzi, rolul de a asigura drumul către fericire, prin consum. Dacă internetul și invenția a numeroase dispozitive inteligente, portabile, alimentează dorințele oamenilor de-și asocia existențele cu nevoi manufacturate doar pentru a susține societățile capitaliste, există totuși țări, ONG-uri, companii, personalități publice sau branduri care luptă împotriva impunerii cosmopolitismului ca religie universală.
În secolul XXI, prețul modernismului constrânge în același timp atât cetățeanul statelor dezvoltate cât și pe cel parte a societăților cu o situație precară, să fie în pas cu tendințele. În lupta pentru obținerea titulaturii de „imagine perfectă” oamenii devin snobi, visători, narcisiști, invidioși, superficiali sau individualiști. În timp ce psihologii și sociologii trag un semnal de alarmă și punctează faptul că profilul uman suferă modificări radicale din cauza unui stil de viață alert și bazat pe atingerea unor obiective care, în fond, nu au fost niciodată personale (ci dimpotrivă, oamenii călătoresc pentru că cei din jurul lor călătoresc, cumpără pentru că și alții o fac, preiau ideologii de viață bazându-se pe premiza faptului că mass media este deținătorul absolut al adevărului iar ceea ce aleg să împărtășească este „literă de lege”).
Într-o lume condusă de motto-uri precum „fake it till you make it” sau „ești ceea ce consumi”, brandurile ocupă rolul unui „guru” care reușește să satisfacă aștepările adepților prin iluzia unei euforii bazate pe consum. În vreme ce analiștii vorbesc deja despre termene precum „societate digitală”, „societate consumeristă”, „xenomanie” sau „comportamentul consumatorului modern”, există țări care se împotrivesc presiunii de grup și condiției de a cheltui. China, Cuba, Coreea de Nord sau Rusia sunt doar câteva dintre exemplele statelor în care cetățenii fie au interzis la anumite servicii ale globalizării fie acestea le sunt limitate tocmai în ideea de a proteja identitatea și cultura națională. În schimb, acestea sunt cunoscute ca state care pun mare preț pe tradiție, istorie, simbolurile și valorile naționale.
