Polonia răspunde Comisiei Europene amintindu-i că statele au dreptul de a avea propriul sistem legis
Ca și în România, guvernul polonez tocmai a încheiat o reformă legislativă istorică în cadrul căreia, justiția și-a pierdut independența și a trecut de la un statut apolitic, la a fi controlată de miniștrii în vigoare. Această manevră a fost sever criticată de către Comisia Europeană într-atât încât au fost necesare mai multe apeluri de anulare a acesteia, însoțite de numeroase ultimatum-uri și avertizări. După o lungă perioadă de proteste ale cetățenilor polonezi, guvernul și-a încheiat cu succes inițiativa transmițând Comisiei Europene că nu este cazul să îi ofere explicații pentru deciziile care se iau pe teritoriul său și că fiecare stat membru al Uniunii Europene are dreptul de a avea propriul sistem legislativ.
La înființarea Uniunii Europene, obiectivul principal consta într-o organizare bine pusă la punct în cadrul căreia statele membre aveau să beneficieze de ajutorul necesar pentru a păși în procesul de dezvoltare și crearea a unei egalități de drepturi pe teritoriul Europei. În ciuda faptului că instituțiile europene au pus la dispoziția țărilor aderate atât fonduri rambursabile cât și fonduri nerambursabile, anul trecut Polonia și-a făcut curajul pentru a acuza Uniunea Europeană de faptul că favorizează mai mult statele membre din Vest decât pe cele din Est. După 25 de ani, analiștii politici consideră că formarea blocului comunitar reprezintă un avantaj major în ceea ce privesc progresele europene și de civilizare a țărilor participante, însă, pe de altă parte, se poate vorbi despre o discrepanță majoră între statele care au înțeles potențialul partenariatului cu UE în vederea dezvoltării și a statelor care, deși au aceleași drepturi, au ajuns mai degrabă exploatate decât să beneficieze de ajutor.
Libertatea de circulație a devenit odată cu eliminarea frontierelor, una dintre cele mai controversate decizii. Mulțumiți de faptul că cetățenii europeni pot călători liber dintr-un stat în altul, chiar și cu intenția de a munci, a studia sau a se muta definitiv, rata migrației a crescut într-atât de mult încât multe state au pierdut un număr mare de cetățeni, în timp ce altele s-au pricopsit cu milioane de străini pe cap. Dacă obiectivele principale ale Uniunii Europene constau în organizarea economică și politică a statelor sale membre, odată cu cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război, criza de imagine și încredere pe care o traversează blocul comunitar, a pus Uniunea Europeană și statele sale membre în opoziție. Decizia de a repartiza în cote obligatorii valul de refugiați veniți năvală peste Europa, a înfuriat atât de mult șefii unor state membre încât acestea au refuzat să fie de acord, adoptând o atitudine de opoziție la adresa fenomenului de migrație. Mai mult, acestea continuă sub diferite feluri să protesteze politica internă a Uniunii Europene, fie decizând singure soluțiile pentru națiunile lor, fie permițându-și să revoluționeze sistemele legislative interne, justificând încercările de a subjuga independența justiției prin faptul că fiecare stat membru își asumă dreptul de a adopta ce sistem dorește, fără a fi nevoie de aprobarea Comisiei Europene.
Din păcate pentru guvernul din Polonia, liderii Uniunii Europene nu sunt de acord nici cu decizia și nici cu atitudinea acestuia, cerându-i de îndată să renunțe la încercările frauduloase de a promova corupția politică și abuzul în serviciu. Mai mult, Comisia Europeană a lansat acum două zile procedura formală de sancționare a Poloniei pentru subminarea principiului independenței justiției. Potrivit Executivului Uniunii Europene, „pe 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie riscă să fie forţaţi să se retragă din activitate - mai mult de o treime dintre judecători - din cauza faptului că noua lege privind funcţionarea instanţei supreme reduce vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani. Măsura i se aplică şi preşedintelui Curţii Supreme, al cărui mandat de şase ani se va încheia în mod prematur. Conform legii, judecătorilor li se oferă posibilitatea de a declara dorinţele de prelungire a mandatelor de către preşedintele ţării, derogare care poate fi acordată pe o perioadă de trei ani şi înnoită o dată. Nu există criterii pentru decizia preşedintelui şi nu există posibilitatea de revizuire judiciară a deciziei”.
În replică, premierul Poloniei a anunțat implementarea unei legi noi, în urma căreia „aproximativ 40% din judecătorii Curţii Supreme vor fi obligaţi să se retragă din cauza reducerii vârstei de pensionare de la 70 la 65 de ani” informează Mediafax. „Respectarea identităţilor naţionale reprezintă o parte a încrederii care trebuie construită în interiorul UE. Fiecare ţară are dreptul de a avea propriul sistem legislativ, în conformitate cu propriile tradiţii”, a transmis Mateusz Morawiecki, adăugând că Parlamentele naţionale sunt „vocea suveranităţii şi esenţa democraţiei”.
