Germania este hotărâtă să își suplimenteze bugetul forței armate
Terorismul nu mai este singura amenințare la adresa omenirii, acestuia alăturându-i-se atacurile cibernetice, testele nucleare, conflictul militar din Siria și chiar fenomenul migrației. Cu toate acestea, terorismul rămâne principalul motiv pentru care armatele statelor europene rămân în alertă zi de zi. De la știrile cu atacuri dejucate de către forțele de ordine, până la amenințările cu bombă, societatea europeană încă se mai luptă cu amenințarea unui atac terorist, fapt pentru care siguranța națională a devenit fără dar și poate, cel mai important obiectiv pentru menținerea „sănătății” unei țări.
În timp ce Marea Britanie se luptă să iasă din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii amintește fără nicio reținere faptul că statele membre NATO sunt obligate să pună securitatea pe primul loc pe ordinea de zi a protecției teritoriilor lor. Văzută ca fiind stâlpul de rezistență al Uniunii Europene, Germania înțelege riscurile la care se supun statele membre atât în fața factorilor de pericol interni cât și a celor externi. Presată de solicitarea Organizației Tratatului Nord-Atlantic de a-și majora depozitul financiar pentru apărare, Germania prevede creșterea bugetului forțelor armate cu 4 miliarde față de anul trecut.
În ciuda faptului că învățarea istoriei celui de-al Doilea Război Mondial are ca scop evitarea repetării evenimentelor nefaste de acum mai bine de 73 de ani, noile tehnologii, globalizarea și libera circulație au născut amenințarea la adresa securității țărilor lumii. Deplasarea de pe un stat pe altul promovat de costurile accesibile și posibilitatea atingerii unei destinații în timp record a lansat nu doar dorința oamenilor de a călători mai mult, dar și vulnerabilitatea identității și culturii naționale. Această navetă arhi-aglomerată a devenit astăzi pe cât de plăcută și facilă, pe atât de periculoasă pentru securitatea națională.
Pentru a putea ține pasul, statele se simt prea mărunte în comparație cu condițiile ce trebuiesc împlinite pentru a face parte din cursa pentru podiumul celor mai bogate țări ale lumii, astfel că soluția la care apelează le antrenează în uniuni care garantează pentru ele. La fel s-a întâmplat și în cazul NATO, la fel se întâmplă și în cazul UE. Încercând să-și adune forțele sub deviza aceluiași crez, statele europene vor să construiască un stâlp de rezistență care să transforme Europa într-un rival greu de egalat pentru celelalte „civilizații”. Însă, atunci când se încearcă împreunarea unor sisteme politice și a unor strategii economice, stabilind același set de legi pentru fiecare participant, este greu de ignorat faptul că societățile aderante vor suferi o schimbare vizibil rapidă și poate bulversantă. În situația statelor mai mari, această transformare nu le-a afectat prea mult sistemul de organizare și desfășurare deoarece culturile lor erau gata pentru a întâmpina noi detalii suplimentare; însă în cazul statelor mai mici (de regulă cele din Europa de Est), aderarea la Uniunea Europeană și încercarea de a standardiza întreaga Europă, s-a întins pe ani buni și încă se mai lucrează la această încercare de evoluție, pe care sociologi nu se sfiesc să o numească modernitate tendențială.
Involuntar, încercarea de europenizare atinge cote uriașe în procesul de propagare a unei culturi proprii, deoarece, Uniunea Europeană vine la pachet cu un set de legi, norme și condiții pe care statele membre trebuie să le îndeplinească în vederea accelerării mecanismului de dezvoltare. Fiecare țară a trebuit astfel, să renunțe la vechiuri obiceiuri pentru a putea adapta noile tendințe pe care europenizarea le propune după modelul globalizării. Astfel că identitatea națiunilor din Europa a devenit una și aceași cu identitatea Uniunii Europene.
Astăzi însă, securitatea blocului comunitar este strâns legată de securitatea fiecărui stat membru. În ideea de a susține o protecție ridicată uniunii, fiecare țară membră trebuie să cotizeze la bugetul de apărare asigurându-se că există toate resursele necesare pentru ca cetățenii să nu fie ținta unor atacuri neprevăzute și nefaste. Luând în serios această responsabilitate, ministrul de finanțe german, Olaf Scholz are de gând să prezinte un buget pentru apărare pentru 2019, ce include majorări semnificative pentru forțele armate. Potrivit unei surse guvernamentale, bugetul forțelor armate va ajunge la 42,9 miliarde de euro, după o creștere de 4 miliarde de euro.
Aflată sub presiunea aliaților din NATO, Germania se vede nevoită să își majoreze bugetul pentru apărare, mai ales după ce armata germană (Bundeswehr) a fost implicată în mai multe scandaluri în ultimii ani, din cauza blindatelor vechi și a altor echipamente defectuoase. Potrivit agenției naționale de presă, Agerpres, „unitatea desemnată să asigure îndatoririle faţă de NATO în 2019 duce lipsă nu doar de blindate, dar şi de veste antiglonţ, haine de iarnă şi corturi. Reducerea cheltuielilor a fost unul din principiile politicii de apărare în Germania timp de peste un sfert de secol”, fapt pentru care ministrul apărării, Ursula von der Leyen, promite să pună capăt austerităţii la acest capitol.
