Datele oficiale arată că peste 270.000 de sirieni au fost nevoiți să își părăsească locuințele numai

De vreme ce Europa se plânge de valul sufocant de migranți care au pătruns pe teritoriile acesteia începând cu primăvara anului 2015, țările din care refugiații au fost nevoiți să fugă din calea conflictelor militare, violențelor și persecuțiilor rămân nu doar cu un număr incredibil mai mic de locuitori, ci și centre ale unor locuri greu de locuit pentru cei care rămân în urmă. Țările din Orientul Mijlociu și ale Africii de Nord au devenit în ultimi trei ani, ținta unor probleme care nu mai oferă o șansă cetățenilor lor, fapt pentru care sute de mii de suflete s-au văzut nevoite să lase totul în urma lor și să pornească la un drum lung și riscant, pentru a fugii de război sau sărăciei. Considerând că Europa este cel mai apropiat și cel mai sigur refugiu, migranții au ales să traverseze Marea Mediterană ghidați de persoane gata să le ia banii pentru a-i aduce în bătrânul continent. Din păcate, datele oficiale arată că numai în 2018, Marea Mediterană a înghițit peste 1.000 de migranți în timp ce se străduiau să ajungă în Europa pentru o șansă mai bună la viață. Mai mult, la începutul lunii iunie, Italia a decis să refuze debarcarea unei nave cu 600 de migranți la bord, în porturile sale, plasând-o cu nonșalanță guvernului spaniol. Din păcate însă, cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial a născut statelor membre ale Uniunii Europene o atitudine de opoziție față de politica migrației, determinând șefii statelor să nu își mai dorească străini pe teritoriile lor. În timp ce Malta a refuzat aceiași navă, Corsica a ales să arate solidaritate față de migranți, acceptând sufletele de la bord pe teritoriul său.

La fel de problematică este și situația Siriei, cunoscută ca fiind cea mai afectată țară din punct de vedere al cetățenilor pierduți din cauza conflictelor militare. Datele oficiale arată că peste 270.000 de sirieni au fost nevoiți să își părăsească locuințele numai în ultimele două săptămâni.

Grupările teroriste au profitat din plin de revolta unui anumit număr de cetățeni sirieni nemulțumiți de politica de guvernare a președintelui Bashar al-Assad, preluând lupta și transformând-o într-un adevărat război cu arme, tancuri și bombe. Dorind să îl înlăture pe președinte de la putere, teroriștii nu au mai ținut cont de civili și cucerând pas cu pas, teritorii ale Siriei, au devenit rapid atât spaima liderilor sirieni cât și a cetățenilor. Forțați de împrejurimi să își părăsească locuințele, joburile, ba chiar și familiile, sirienii au ales calea către Europa, unde, la finalul lui 2014, Cancelarul Germaniei, Angela Merkel se arăta extrem de solidară cu cei în nevoie, invitând refugiații cu brațele deschise în Uniunea Europeană.

Astăzi, milioane de migranți încearcă să își facă un loc printre cetățenii europeni, dintre care peste 1 milion se declară a fi refugiați. Problema acceptării cererilor de azil depuse în țările dezvoltate a devenit și problema Uniunii Europene care, propunând cote obligatorii de repartiție a acestora în statele sale membre s-a trezit cu o criză de imagine și încredere fără precedent. În timp ce Polonia, Ungaria, Italia, Austria, Cehia și Slovacia refuză să coopereze transformându-și țările în refugii pentru sute de mii de străini care costă, autoritățile de la Bruxelles caută să găsească soluții urgente pentru a reforma blocul comunitar și a apăra principiile de bază ale Uniunii Europene.

Potrivit unui raport alarmant publicat de Organizația Națiunilor Unite, datele oficiale arată că cel puțin 270.000 de sirieni au fost nevoiți să își părăsească locuințele numai în ultimele două săptămâni. Deși această cifră reprezintă un moment de îngrijorare pentru Uniunea Europeană, raportul vorbește despre o situație critică în Siria. Mai specific, luptele din provincia Deraa (sudul Siriei) au forțat un număr record de sirieni să renunțe la viețile lor obișnuite și să se strămute de urgență. Conform Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), se așteapta ca numărul de refugiați să fie maxim de 200.000 dar surprinzător, acesta a depășit cifra de 270.000. Mai îngrijorător este faptul că această cifră a devenit o realitate cruntă numai în ultimele două săptămâni.

Potrivit publika.md, „forţele armate siriene şi ale aliaţilor Damascului au lansat la 19 iunie, o ofensivă asupra poziţiilor rebelilor din regiunea siriană Deraa. Provincia se află de-a lungul frontierei cu Iordania. Adăpostind deja aproximativ 1,2 milioane de refugiaţi sirieni, Iordania şi-a închis graniţa sa nordică în 2016 şi a anunţat că o va menţine închisă după ce a început ofensiva forţelor guvernamentale siriene”. De altă parte, datele oficiale arată că din martie 2011 și până în prezent, conflictul militar din Siria s-a soldat cu peste 350.000 de morți, iar milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele.