Comisia Europeană se pregătește să sancționeze Polonia pentru subminarea principiului independenței

În ciuda faptului că Uniunea Europeană și cele trei instituții oficiale ale sale (Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană) trec printr-o criză de imagine declanșată o dată cu primul val de refugiați care au forțat granițele blocului comunitar în primăvara lui 2015, astăzi, nici răvrătirea statelor sale membre la adresa cotelor obligatorii de repartiție a migranților și nici procesul negocierilor de separare cu Marea Britanie nu sunt singurele motive pentru care Uniunea Europeană simte că trebuie să depună eforturi considerabile în vederea găsirii unor soluții.

Fiind una dintre cele patru țări care a refuzat din start cotele obligatorii de repartizare a refugiaților, Polonia se folosește de scuza neîncrederii în Uniunea Europeană și a politicii sale interne pentru a se poziționa în opoziție cu tot ceea ce decid liderii de la Bruxelles. Parte din tabăra statelor membre care îndrăznesc să îi răspundă înapoi, Polonia a decis că este vremea să arate blocului comunitar neregulile și inegalitățile dintre membrii UE de est și cei de vest. Bazându-se pe faptul că autoritățile celor trei instituții sunt deja ocupate cu probleme majore legate de criza imaginii a uniunii, Polonia își face timp pentru a-și regla propriile situații urgente pe teritoriul său.

Una dintre dorințele guvernului polonez este aceea de a se asigura că justiția nu va mai fi apolitică, ci una dependentă și în strânsă legătură cu politicienii. Îngrijorați că în Polonia se încalcă statul de drept, iar justiția este suprimată și folosită în interesul politicienilor, Comisia Europeană a decis în urma mai multor avertizări și ultimatumuri, că numai sancționarea Poloniei ar putea-o opri din drumul său către o ilegalitate care are potențial distructiv chiar și asupra Uniunii Europene.

Protestele masive declanșate încă din vara lui 2017 în urma votului deputaților polonezi pentru o reformă controversată a Curții Supreme, nu s-au încheiat nici până astăzi. În ciuda faptului că Uniunea Europeană a ținut să își exprime îngrijorarea în repetate rânduri, avertizând Polonia cu privire la independența justiției, de curând, deputații au reușit să își atingă obiectivul, adoptând două reforme al căror scop este creșterea puterii executivului asupra sistemului judiciar. Altfel spus, ministrul justiției are tot dreptul de a influența activitatea Curții Supreme.

În timp ce cetățenii polonezi ies cu zecile de mii pe străzile celor mai mari orașe ale statului membru UE, fluturând pancarde pe care stau scrise mesaje precum „noi apărăm democrația”, „Tribunalele libere” sau „Polonia liberă europeană”, liderul Platformei Civile (centristă, opoziție), Grzegorz Schetyna, a acuzat o „lovitură de stat”, iar președintele partidului Nowoczesna (liberal, opoziție) consideră situația țării sale ca fiind „un moment prost pentru democrația poloneză”.

Deși Comisia Europeană a cerut Varșoviei în repetate rânduri „suspendarea” reformelor sale, conservatorii de la guvernare în Polonia au sfidat cu mult curaj instituția europeană, adoptând legea controversată a reformei Curții Supreme. Votată cu 235 de voturi pentru, 192 contra și 23 de abțineri, intenția Partidului Lege și Justiție (PIS, de guvernământ) de a-i permite parlamentului polonez să îi desemneze pe cei 25 de membri ai Consiliului Național al Magistraturii a atras cu sine decizia Comisiei Europene de a interveni și a pregăti sancțiuni. La începutul acestei săptămâni, instituția europeană a lansat procedura formală de sancționare a Poloniei din cauza noii legi.

Potrivit unui comunicat al Executivului Uniunii Europene „Comisia Europeană a lansat o procedură de sancţionare (infringement) prin trimiterea unei scrisori de notificare formală referitoare la Legea de funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie din Polonia. Pe 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme de Justiţie riscă să fie forţaţi să se retragă din activitate - mai mult de o treime dintre judecători - din cauza faptului că noua lege privind funcţionarea instanţei supreme reduce vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 65 de ani. Măsura i se aplică şi preşedintelui Curţii Supreme, al cărui mandat de şase ani se va încheia în mod prematur. Conform legii, judecătorilor li se oferă posibilitatea de a declara dorinţele de prelungire a mandatelor de către preşedintele ţării, derogare care poate fi acordată pe o perioadă de trei ani şi înnoită o dată. Nu există criterii pentru decizia preşedintelui şi nu există posibilitatea de revizuire judiciară a deciziei. Comisia Europeană consideră că aceste măsuri subminează principiul independenţei justiţiei, inclusiv al inamovibilităţii judecătorilor, şi, prin urmare, Polonia nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute în cadrul Articolului 19(1) al Tratatului Uniunii Europene interpretat prin prisma Articolului 47 al cărții Drepturilor Fundamentale”.

Îngrijorată că subminează independența justiției și a statului de drept, Comisia Europeană consideră că Polonia trebuie pusă la punct atât pentru încălcarea unor drepturi fundamentale în stat, cât și pentru neascultarea avertizărilor Uniunii Europene și tratarea acesteia ca o sursă invizibilă.