Datele oficiale arată că în 2017, 68.5 milioane de oameni din întreaga lume au fost forțați să își părăsească țara

June 20, 2018

 

         

 

 

 În ciuda faptului că secolul XXI a adus cu sine o serie de îmbunătățiri asupra stilului de viață al ființei umane și un progres excelent în ceea ce privește mecanismele de funcționare a societăților, planeta încă se confruntă cu amenințări, riscuri și pericole care pun în pericol generațiile viitoare. Fenomenul globalizării, revoluțiile tehnologice, internetul, mass media, influența brandurilor, tendințele și libertatea de circulație sunt doar câteva dintre exemplele avantajelor care au adus un aport extraordinar asupra evoluției omenirii. Gustul acestei bucurii nu a durat prea mult deoarece, la scurt timp, au început să apară și efectele secundare care, astăzi, cântăresc la fel de greu ca și avantajele lumii moderne. Extinderea traficului de stupefiante, persoane sau arme, terorismul, atacurile cibernetice, amenințările testelor nucleare, conflictele militare, migrația, setea de putere, depresia, individualismul, dependența de internet și schimbarea profilului uman din cauza tendințelor la care ființa umană trebuie să se supună pentru a nu fi marginalizată reprezintă doar câteva dintre situațiile care umbresc procesul de evoluție al prezentului.

            În vreme ce omul trăiește mai bine astăzi, comparativ cu trecutul umbrit de necunoștințe, cetățenii lumii nu se simt în siguranță, iar această vulnerabilitate s-a născut din faptul că intenția fenomenului globalizării nu este aceea de a uni și a egaliza, ci de a oferi șansa statelor dezvoltate să iasă în evidență și să devină liderii opiniei publice, conducând detașat în domenii precum politica, economia, armata, inovația și cultura. Cu toate că dispune de o libertate majoră și o serie de opțiuni pentru a beneficia de o viață net superioară față de acum 50 de ani, ființa umană este la fel de perturbată de factori care îi reamintesc că omul nu a fost niciodată liber atâta timp cât aparține sistemului de organizare al unei societăți cu interese.

            În timp ce astăzi, oamenii se pot delecta cu spațiul virtual și posibilitatea de a călători pe teritorii cât mai depărtate într-un timp cât mai scurt, există persoane care încă mai trăiesc sub amprenta sărăciei și a nesiguranței. Potrivit unui raport realizat de Agenția ONU, în cursul anului 2017 aproximativ 68.5 milioane de persoane au fost forțate să își părăsească locuințele din cauza războaielor, violențelor și a persecuțiilor. “La fiecare două secunde, o persoană a fost forțată să emigreze în cursul anului 2017. Mai mult de jumătate dintre refugiați și dintre persoanele care au căutat azil în alte țări sunt copii, cei mai mulți neînsoțiți de către părinții lor. Dintre aceștia, aproximativ cinci milioane au reușit să se întoarcă în țara de origine, iar 16.2 milioane au fost integrați în alte țări. Cei mai mulți dintre refugiați sunt trimiși în curs de dezvoltare, cel mai des în apropierea țărilor din care provin” arată raportul ONU.

            În timp ce țările cu probleme au ramas aproape fară locuitori, statele dezvoltate întâmpină dificultăți de a accepta și integra milioanele de oameni a căror istorie, cultură, tradiție sau religie naște discrepanțe și conflicte. Țările gazdă sunt astfel, forțate să își desfășoare activitățile în mod normal, luând totuși în considerare amalgamul de diferențe la care trebuie să se raporteze.

            Potrivit datelor oficiale, cei mai mulți refugiați provin din Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud și situația celor 700.000 de refugiați rohingya care au fugit din Myanmar în Bangladesh. De altă parte, Siria, Afganistan și Somalia sunt țările care au produs în 2017 cel mai mare număr de refugiați, mai exact două treimi din numărul total de refugiați la nivel mondial. La polul opus, Turcia a fost țara care a primit cei mai mulți refugiați (3,5 milioane), iar potrivit agenției naționale de presă, Mediafax, “Libanul a avut cel mai ridicat grad de primire în raport cu populația țării”.

            “Ne aflăm într-un punct de cotitură, în care succesul dispersării globale a refugiaților depinde de o abordare mai înțelegătoare, astfel încât comunitățile afectate să nu fie nevoite să se descurce singure cu această problemă” a ținut să precizeze Filippo Grandi, Înaltul comisar ONU pentru Refugiați.

            În Europa invazia refugiaților din Siria, Irak și țările în nordul Africii (declanșată în 2015) a continuat să alimenteze cea mai mare criză umanitară de după Cel De-al Doilea Război Mondial și în 2017, însă cu un volum mai scăzut față de 2015 și 2016. “Valul migranților din Orientul Mijlociu, care fug de război și extremism în Europa, încercând să își construiască aici viața distrusă de atacuri și terorism în țările natale s-a oprit brusc în 2017” informează Digi24. Această schimbare vine în urma politicii anti-migranți însușite de mai multe state UE, după ce Parlamentul European a decis să distribuie membrilor săi, totalul numărului de refugiați în cote obligatorii.

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive