Proiectul de lege privind Brexit a fost aprobat

Deși nu se mai discută atât de intens pe tema Brexitului, teama de viitor încă persistă de ambele tabere. Fie că vorbim de nesiguranța britanicilor ale căror avantaje prezente vor fi subjugate, urmând să se descurce singuri pe un teremen nedeterminat; fie că vorbim despre oficialii Uniunii Europene care au pierdut plusul de imagine și oricând se pot aștepta la o nouă lovită din partea oricărui alt stat membru sau, fie că vorbim despre cetățenii Uniunii Europene care nu cunosc condițiile și regulile ce îi așteaptă de după Brexit, cert este că cea mai mare criză umanitară din istoria Europei, invitația Cancelarului Angela Mergel, decizia de distribuire a refugiaților în cote obligatorii, refuzul unor state și conflictele care au urmat în politica internă a blocului comunitar, au atras după sine declarații, acțiuni și atitudini care au schimbat cursul obișnuit al celui mai puternic parteneriat de pe continentul nostru. În timp ce alte evenimente au preluat atenția cetățenilor europeni, în continuare procesul Brexitului se desfășoară sub etape de negociere între liderii britanici și cei ai Comisiei Europene. Acuzate ca fiind prea lente și neproductive, negocierile au pus o oarecare presiune pe Theresa May care s-a văzut și mai hotărâtă să nu renunțe la lupta pe care a preluat-o cu multă responsabilitate, după demisia fostului premier, David Cameron. Astfel, deși publicul crede că încă mai sunt șanse ca separarea să fie dată uitării, în Marea Britanie, Camera Comunelor tocmai a votat proiectul de lege privind Brexitul.

În timp ce statele europene aderau la blocul comunitar în speranța că împreună vor putea reuși consolidarea unui continent și mai pregătit pentru un viitor cu potențial, procesul globalizării a eliminat toate barierele fizice dintre state, permițând astfel oamenilor de pretutindeni să traverseze oceane și mări, ba chiar, abunânând spațiul aerian, în ideea de a-și oferi o viață mai bună. Deși privită ca un factor de progres, după numai câțiva ani de apogeu, fenomenul pare să își arate o altă față. Criticile aduse la adresa caracteristicii sale ca fiind o formă avansată (și ascunsă) de totalitarism sau colonialism, se confirmă prin faptul că și după perioada sa de instalare, globalizarea tot nu a reușit să uniformizeze situațiile economice ale lumii, existând discrepanțe uriașe între statele super dezvoltate și cele extraordinar de sărace. Iar acest fapt, a determinat și poziția imigranților în fața deciziei de a călători (statele dezvoltate sunt mai des alese ca destinație finală, în comparație cu cele mai puțin dezvoltate, de unde, practiv, izvorăște cel mai mare număr de imigranți).

Există un număr foarte mare de avantaje pe care globalizarea le-a oferit oamenilor, însă, migrația se perindă când la polul poztivismului când la cel al efectelor negative, mai ales când descoperim că amestecul de culturi naționale riscă fie, pierderea identității culturale a unei tabere, fie conflictul intercultural, deoarece, a început să fie din ce în ce mai afectată de evenimentele globale, fiind influențată de posibilitatea creării unor opinii mult prea puternice, ce conduc la conflicte iremediabile. Astfel, emigranții care pleacă cu o identitate națională profitând de cea europeană, sfârșesc de cele mai multe ori să adere la o cultură superior mai puternică, îmbrățișând-o în locul celei de acasă. De cealaltă parte, șansele ca imigranții care provin din țări mai dezvoltate să renunțe la identitatea culturală în schimbul celei gazde, sunt mai mici. Epoca sedentarismului a apus din momentul în care fenomenul globalizării și-a făcut loc printre culturile naționale ale Europei, deschizând oportunitățile liberei circulații care a și transformat zecile de societăți, într-una singură, complexă.

De teama acestor statistici, Marea Britanie a cerut vehement Comisiei Europene să nu fie parte la procesul de distibuire a refugiaților, în contextul în care societatea britanică era oricum deja invadată de un număr mare de imigranți, însă refuzul oficialilor europeni a dat naștere deciziei Brexitului. Votată în cadrul unui referendum istoric și confirmată de către Theresa May, hotărârea separării a schimbat istoria modernă a Regatului Unit. În timp ce planeta se întreține cu subiecte de tip cancan, în Parlamentul de la Londra, se fac pași importanți către finalizarea celui mai neașteptat gest din cadrul parteneriatului comunitar. „Membrii Camerei Comunelor au aprobat proiectul de lege privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, cu 324 de voturi pentru şi 295 împotrivă” informează agenția de presă, Mediafax. Urmează ca acest proiect să fie discutat în Camera Lorzilor, existând posibilitatea adăugării de amendamente și reîntors în Camera Comunelor pentru adoptare. Paginile acestuia susțin abrogarea legii din 1972 privind aderarea Regatului Unit la blocul comunitar, suprimând aplicarea legislației europene în Marea Britanie, de îndată ce Brexitul va fi finalizat. „Suntem mulţumiţi că proiectul de lege a trecut cu succes această etapă a procesului prin Parlament. Este un articol de legislaţie critic care urmăreşte să maximizeze certitudinea persoanelor şi a afacerilor după ieşirea noastră” a precizat David Davis, ministrul pentru Brexit, după votul din Camera Comunelor.