Ministrul ungar de Externe transmite Uniunii Europene că îi va respinge strategia de promovare a mig
Zilele bune ale Uniunii Europene au devnit istorie, la fel cum siguranța și liniștea statelor sale membre rămân sentimente ale trecutului. Astăzi, pe baza celei mai mari crize umanitare resimțite de Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, fiind nevoită să facă față unui val fără sfârșit de migrație dinspre Asia și nordul Africii, Uniunea Europeană recunoaște să lucrurile nu mai stau la fel de bine ca în anii săi de apogeu, când Europa o admira și adera „pe capete”, în urma imaginii de mare „transportator” al statelor către dezvoltarea economică și socială. Azi, singurul impact pe care blocul comunitar îl mai are asupra statelor sale membre, este acela de a lua decizii care nu convin, impunând soluționarea crizei umanitare prin împărțirea inegală a refugiaților în cote obligatorii. Precum și decizia de a invita refugiații din zonele de conflict „cu brațele deschise” către Europa, UE se face vinovată de modul egoist în care s-a folosit de statele sale în soluționarea unei probleme pe care „a pus-o chiar și în cârca” statelor mai puțin dezvoltate. Dacă Marea Britanie – un stâlp de rezistență al UE și cu un potențial de susținere colosal, s-a dovedit a fi nemulțumită de decizia cotelor obligatorii, punctând faptul că nu mai poate continua sub tutela blocului comunitar care „face legea pe teritoriul său național”, votând astfel în data de 23 iunie 2016 părăsirea Uniunii Europene, este lesne de înțeles atitudinea țărilor din sud-estul Europei. Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria au fost primele state care s-au opus cotelor, însă atitudinea aceasta nu le-a adus nimic altceva decât amânarea obligației de a prelua numărul de refugiați repartizați, căci fiecare dintre aceste state se confruntă cu creșterea numărului de străini pe teritoriul său. Până când se va găsi o adevărată soluție care va scuti Europa de a împărți problema inițial a Germaniei, UE continuă să militeze pentru solidaritate și responsabilitate, continuând, în ciuda avertizărilor statelor sale, să promoveze migrația pentru a-și hrăni imaginea pe plan mondial. Pentru că pur și simplu nu mai are răbdare, Ungaria transmite liderilor Uniunii că le va respinge strategia.
Când Europa suferă și „se îneacă” din cauza sufocării de imigranți și străini, statele membre ale Blocului comunitar făcând apel continuu către instituțiile Uniunii, soluția pe care alianța o găsește este să impună acestora să accepte cotele care le-au fost distribuite și să crească pe plan mondial, arătându-se un adevărat simbol al umanității, ajutorării și încrederii. Suspectată mereu de interesele pentru care liderii UE „vâră” din ce în mai mulți străini în Europa, jurnaliștii de investigație au reușit să scoată în evidență faptul că este spre binele blocului comunitar ca imigranții să se răspândească pe suprafața statelor sale membre, pentru că aceștia mențin activă piața muncii, contribuind la fabricarea unor profituri substanțiale pentru mecanismul de a multiplica rolul și potențialul resurselor unei țări. Din păcate, imigranții nu sunt același lucru și cu refugiații. Primii sunt cei pentru care UE manifestă un interes aparte și pentru care lasă în continuare porțile deschise, eliberând frontierele fizice. Pe mare însă, sute de mii de refugiați forțează intrarea în Europa care s-a arătat deschisă străinilor fără discriminări, înfruntând riscul de a-și pierde viețile, a le fi refuzată pătrunderea în Europa sau a fi primiți, însă tratați cu tot felul de proiecte legislative care să nu le mai acorde azil, cum se obișnuia înainte.
Prinsă între două subiecte diferite (din care doar unul este pe interesul său), Uniunea Europeană militează în continuare pe plan internațional, pentru libertatea de circulație, asigurarea drepturilor celor care călătoresc și șansa locurilor de muncă pentru cei care se simt mai motivați să lucreze în străinătate, decât în țara sa (nu-i de mirare astfel că cei mai mulți imigranți au ales, în detrimetrul statelor mai puțin dezvoltate care au nevoie de „o mână de ajutor”, să meargă în state bine dezvoltate pentru a munci, contribuind astfel la creșterea discrepanței dintre înflorirea Europa de Vest și stagnarea Europei de Est).
Deși se află în plină criză încă din primăvara lui 2015, când invazia Europei a afectat toate statele membre ale Uniunii, liderii blocului comunitar se pregătesc să adopte un proiect de dezvoltare în cadrul căruia se militează pentru migrație ca reprezentând „viitorul Europei”. La auzul acestei vești, Ministrul ungar de Externe a ținut să transmită autorităților de la Bruxelles că își va exercita dreptul de veto.
Documentul de strategie care poartă numele de „Consensul European pentru Dezvoltare” punctează negru pe alb faptul că „migrația și mobilitatea bine gestionate” contribuie în mod favorabil la creșterea și dezvoltarea durabilă în Europa. Cunoscându-și situația proprie, dar și imaginea pe care criza Uniunii a început să o reflecte de doi ani încoace, Ungaria s-a arătat șocată de intențiile și declarațiile liderilor blocului comunitar. „Ungaria a primit mai multe cereri de la Bruxelles, inclusiv ca formă de presiune din partea statelor membre, pentru a renunţa la veto, dar această decizie nu va fi schimbată. Este clar, guvernul ungar nu va accepta o strategie de dezvoltare care invită la susţinerea migraţiei. Migraţia a prezentat recent o mulţime de riscuri pentru Europa şi a compromis securitatea pe continent”, a ținut să puncteze șeful diplomației de la Budapesta.
