Berlinul dă o șansă Marii Britanii. Ar putea beneficia de accesul la piața UE, însă trebuie să îndep
Chiar dacă ultimele două săptămâni au fost marcate de importanța alegerilor prezidențiale din Franța și atenția pe care Europa a dat-o acestui eveniment al cărui rezultat indică însuși viitorul Uniunii Europene, cel mai dezbătut și controversat subiect rămâne lupta premergătoare negocierilor pentru Brexit, luptă dată între Marea Britanie și blocul comunitar. Acest lucru se datorează faptului că ambele tabere au de apărat interese uriașe, la mijlocul cărora se află și un număr uriaș de suflete. Astfel spus, miza nu mai este doar una politică, ci s-a transformat automat într-o țintă socială al cărei impact poate aduce proteste uriașe, sau să crească sau să scadă imaginea și credibilitatea uneia dintre părți. În timp ce garantarea dreptului cetățenilor europeni pe teritoriul Marii Britanii chiar și după despărțire, a devenit obsesia Uniunii, refuzul continuu al guvernului Theresi May pune și mai multă presiune pe liderii europeni pentru a trece la altfel de atitudine cu care se va raporta la rival. Și Regatul Unit are o slăbiciune, fapt care îi atrage vulnerabilitatea în negocierile din iunie. Dorința și speranța de a menține accesul la piața comunitară chiar și după ieșirea din Uniunea Europeană, îi determină să se mai gândească de două ori înainte de a stabili verdictul cu privire la cetățenii europeni. Pentru că depinde de bunăvoința liderilor europeni ca să se poată asigura de un viitor financiar esențial, atitudinea britanicilor se află undeva la mijlocul celor două probleme. Desigur, Uniunea Europeană nu refuză categoric doleanța britanicilor (fiind și în interesul lor ca Marea Britanie să mai dea târcoale blocului comunitar), însă impune două condiții: contribuții bugetare și, evident, libertatea circulației persoanelor, capitalului, bunurilor și serviciilor, ceea ce, la o atenție mai detaliată, ar însemna că Marea Britanie nu va mai fi parte din UE, dar va trebui să se conformeze și după Brexit, în aceeași manieră în care a făcut-o și până acum.
Dacă în trecut, cele mai răspândite forme de guvernare erau impuse de regi și dictatori, suprimând astfel libertatea ființei umane și obligând-o pe aceasta la un stil de viață conform așteptărilor celor de la conducere, astăzi, întreaga planetă tânjește după democrație și puterea sa de a lăsa omul să guverneze. Desigur, încă mai sunt excepții de state care promovează o politică opusă democrației și care acuză această libertate „nesăbuită” de greșeala care le va costa pe cele mai libertine state în viitor. Cu toate acestea însă, deși planeta se învârte în jurul unor fenomene care au acaparat atenția omului contemporan (rețele de socializare, călătoriile, ideea de a trăi clipa, evenimentele majore cu impact social puternic precum fotbalul, Olimpiadele, Mondialele etc.) politica rămâne singurul mijloc de disciplinare al acestuia și calea cea mai sigură către funcționarea în parametrii corecți a unei societăți care nu mai poate sta în neutralitate, izolându-se de restul lumii. Influențate de nevoia de a coexista într-un parteneriat internațional, statele europene și-au propus să își consolideze securitatea și să lucreze împreună spre dezvoltarea economică a fiecăruia, investind în politicieni ale căror mesaj și idei politice garantează evoluția și nu stagnarea sau involuția societății. Pe de altă parte, pentru a putea fi convinși să voteze într-o anumită direcție, cetățenilor le sunt servite, cu ajutorul unor unelte de marketing politic, idei care consolidează și mai mult fenomenul unicității în perimetrul său. Astfel, liberatatea, dreptul la muncă pe tot teritoriul Europei fără a întâmpina bariere, garantarea dreptului la cultura sau religie, protecția, acceptarea anormalității etc. au devenit arme cu care candidații încearcă astăzi să își atragă masa de votanți. Cu toate acestea însă, politica s-a dovedit de foarte multe ori păcălitoare, dând astfel posibilitatea unor indivizi să conducă un popor nu către democrație, ci mai degrabă către o prăpastie în fundul căreia toate valorile naționale se pierd, iar potrivit sociologilor, caracteristicile profilului uman religios și moral se evaporă.
Azi, sistemul politic este văzut, interpretat și simțit la poli opuși: unii au încredere și se lasă ghidați de el, în timp ce alții îl acuză de manipulare, interese personale, prostimea populației și, în fapt, controlul asupra lipsei de libertatea totală a omului. În aceeași manieră se desparte și Marea Britanie de Uniunea Europeană, căreia îi reproșează că și-a impus politica pe teritoriul său într-un mod care a dus la colapsul identității naționale și culturale a Regatului. Însă nici despărțirea nu este una ușoară. Ambele tabere speră să câștige marele obiectiv: Marea Britanie vrea acces la piața unică, în timp ce UE este de acord, însă nu gratis. Contra unei sume considerabile, plus garantarea îndeplinirii obiectului vizat de aceasta: libertatea de circulație a cetățenilor europeni.
„Oficiali ai guvernului de la Berlin au propus ca Marea Britanie să aibă acces la piața unică a Uniunii Europene după Brexit, doar în schimbul unei taxe”, informează Românialiberă.ro. Pentru că Germania crede că Brexitul trebuie să aibă „consecințe grave”, în special asupra „economiei reale”, Berlinul propune Marii Britanii șansa de a menține accesul la piața UE dacă plătește o sumă suplimentară de 4,5 miliarde de euro pe an și garantează libertatea de circulație cetățenilor europeni.
