Uniunea Europeana instiga Irlanda la parasirea Marii Britanii: Irlanda unita ar fi in mod automat me

Analiștii pomenesc de faptul că, recunoscând sau nu, Uniunea Europeană a suferit o puternică criză de imagine în momentul în care unul dintre cei mai importanți piloni ai săi a hotărât să plece de sub tutela acestui parteneriat. Fondată cu premiza că va spijini statele sale membre să se dezvolte economic, Uniunea Europeană a promis fonduri proiectelor bine prezentate, astfel că, după aproape 25 de ani de la înființare, toate cele 28 de state care au făcut parte din blocul comunitar au beneficiat de ajutorul financiar pentru a se dezvolta. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu a fost mereu doar o idee care să se implice numai în domeniul economic; pentru că orice avantaj vine la pachet și cu o serie de costuri și responsabilități, statele membre a trebuit să își deschidă porțile procesului de europenizare, lăsând investitori srăini să intre, imigranți, stiluri de viață, mentalități, comportamente, culturi și religii impuse. Astăzi, abia dacă se mai poate vorbi despre identitate națională, deoarece noul trend al statelor membre UE este să atingă statutul de identitate europeană. Însă, discrepanța dintre statele foarte dezvoltate și cele care abia fac pași, este uriașă. Dacă vestul Europei pare să fi evoluat cu o viteză extroardinară, estul a rămas puțin în urmă. Gurile rele spun că de puterea Uniunii Europene au beneficiat tot statele cu potențial, în timp ce statele „sărace” au fost exploatate ca să li se ia resursele, forța de muncă și a se pune stăpânire pe teritoriile sale, ajutând fără intenție la ridicarea imperiilor din vest. Criza refugiaților declanșată în primăvara lui 2015 a reușit să pună pe masă problema credibilității și intenției blocului comunitar. Dacă Marea Britanie a părăsit UE, acuzând multe nereguli la nivel de politică și legislație impusă, multe alte state membre se gândesc fie să recurgă la același lucru, fie pun la îndoială interesul liderilor instituțiilor precum Parlamentul, Consiliul și Comisia Europeană. Azi, pentru că britanicii sunt văzuți ca vinovatul care a declanșat o criză interioară în Bloc, UE caută să se răzbune, încercând să provoace aceeași criză la nivelul Regatului. Dacă UE nu mai este completă, atunci ar fi bine ca nici Marea Britanie să nu mai fie.

Dacă acuzațiile britanicilor la adresa Uniunii Europene se adeveresc, înseamnă că nu era nevoie de Brexit ca Blocul comunitar să înceapă să își pună probleme în legătură cu posibilitatea unei crize de imagini. În fond, Brexitul nu a declanșat criza de imagine a Uniunii, ci a scos la lumină defectele din interior. Părerea cu care Marea Britanie părăsește parteneriatul este acum împărtășită de tot mai multe state membre (sau în curs de aderare) care caută să își convingă poporul de același lucru pe care chiar și însuși noul președinte al Statelor Unite ale Americii l-a rostit cu voce tare, în momentele sale de plin curaj nebunesc: UE este o putere care manipulează și seacă. „Uniunea Europeană reprezintă o suprastructură administratăvă și economică cu scopul clar și tot mai fățiș de a asigura bunăstarea unor state, în detrimetrul altora. Este mai mult decât utopic, mergând spre absurd, să creadă cineva că prin existența UE s-ar putea reuși omogenizarea culturalo-socială a unui întreg continent, ce cuprinde state aflate pe trepte diverse de dezvoltare, cu identități diferite, culturi diferite, rapoarte diferite cu vecinii etc.”, informează searchnewsglobal.com.

Turcia, Polonia, Ungaria etc. sunt doar câteva dintre statele care țin partea Marii Britanii. Ba chiar Marine Le Pen, candidata Franței la prezidențiale, a înțeles că Uniunea Europeană i-a transformat țara într-o sclavă și speră ca prin câștigarea alegerilor să scoată Franța de sub robia Blocului comunitar, readucând independența țării. Toate aceste atitudini împotriva Uniunii s-au născut din momentul în care problema Germaniei (acuzată că ar controla Uniunea Euroepană din umbră) a trimis „la luptă” toate statele membre, apărând-o de invazia refugiaților care o menționau ca destinație unică de refugiu. Cotele obligatorii distribuite tuturor statelor au iscat discuții controversate și de aici, prin prisma Marii Britanii care nu a mai acceptat ca UE să îi impună legi pe teritoriul său, s-a declanșat nu doar Brexitul, ci și criza de imagine a Blocului comunitar.

Pentru că Articolul 50 din Tratatul de la Lisabona a fost invocat la sfârșitul lunii martie, iar seria negocierilor de separare vor începe în luna iunie, UE simte că trebuie să pedepsească Marea Britanie prin amenințări la adresa viitorului său de după Brexit, promițându-i că nu va avea parte de niciun avantaj, răzbunându-se pe „manevra” (intenționată sau nu) de destrămare a parteneriatului. Astfel, Dacă Marea Britanie a reușit să împartă UE în două, atunci și UE vrea să împartă Regatul. Pentru aceasta, profită de faptul că Irlanda de Nord își dorește să rămână în Uniune pentru a o convinge să părăsească Marea Britanie și a li se alătura (aducându-i astfel un prejudiciu patriei mamă). Recomandând un referendum de independență și apoi unirea cu Republica Irlandeză, UE promite Irlandei de Nord că va putea beneficia în continuare de protecția europeană. „În cadrul summitului la care s-a discutat planul de negociere al ieşirii Marii Britanii din UE, premierul irlandez, Enda Kenny, a cerut membrilor Blocului comunitar să aprobe un document potrivit căruia, în cazul în care Irlanda se va reunifica, atunci Irlanda de Nord ar reintra automat în UE, precum cazul Germaniei de Est în anul 1990”, informează Agenția Națională de Presă, Mediafax.