Ucraina aduce in fata Curtii Internationale de Justitie acuzatia precum ca Rusia sustine terorismul

În contextul unei lumi în care cel mai mare vis a devenit obținerea puterii, iar mijloacele cu care se încearcă obținerea acesteia sunt propagate de sentimentul terorii, urii, invidiei și narcisismului, Europa a început să joace un rol împortant în domeniul terorismul. Chiar dacă, teoretic, specialiștii avertizează că terorismul a luat naștere în Orientul Mijlociu, acesta nu a rămas doar la zona de acțiune a țărilor cu potențial petrolier sau doar a țărilor în care islamul este o religie unde se practică radicalitatea sa. Până nu demult, Europa s-a transformat dintr-un continent pașnic (ale cărui probleme se învârteau între ordinele sociale, politice și economice) într-unul în care amenințarea teroristă a devenit un subiect la ordinea zilei. De când s-a propagat cu o viteză uluitoare, terorismul a devenit în ultimii ani subiectul care ocupă spațiu extraordinar de mult în presă, conferințe internaționale, manuale și mai nou, dispute politice. Fie că se acuză de susținerea terorismului, de faptul că nu fac mai mult sau că profită de pe urma acestuia, statele lumii nu vor să recunoască că „boala secolului XXI” a devenit inamicul care lucrează și atacă pe la spate, exact atunci când mai marii lumii se împotmolesc în a dezbate public ce soluții sunt pentru a-l preîntâmpina. Chiar dacă Europa a resimțit puterea terorismului în Marea Britanie, Franța, Spania, Germania sau Belgia, astăzi, până și celelalte state care nu s-au luptat niciodată până acum cu această amenințare, „profită” de notorietatea acestui fenomen pentru a o folosi ca „grenadă” aruncată în imaginea și credibilitatea dușmanilor săi politici. Exact acest lucru l-a făcut săptămâna aceasta și Ucraina, când a ținut să lupte împotriva Rusiei pe fondul tensiunilor create din cauza anexării Crimeei, acuzând Rusia că susține terorismul.

„Ura” pe care Ucraina o are la adresa Moscovei nu mai este demult o noutate. Faptul că Peninsula sa, Crimeea, a cerut „spontan” independența și imediat, la puțin timp și-a manifestat dorința de a fi anexată Rusiei, a născut în Ucraina un sentiment de trădare pe care nu îl revarsă la adresa Crimeei, ci mai degrabă la adresa Rusiei, pe care o acuză de influență și manipulare. Dorindu-și teritoriul înapoi, dar și de teama că până și Ucraina ar putea fi divizată din cauza separatiștilor pro-ruși, conducerea de la Kiev face tot posibilul să adune elemente care defavorizează Rusia în ochii tuturor. Dacă în primă fază i-a reușit (Rusia primind sancțiuni din partea mai multor state și alianțe care cred versiunea ucrainienilor), astăzi, Ucraina nu se lasă și caută prin toate mijloacele să întoarcă până și Justiția de partea sa, reușind astfel blocarea Rusiei și determinarea de a renunța la Crimeea.

Preocupat cu conflictul armat din Siria, unde a trimis trupe pentru a lupta împotriva adevăratului terorism, președintele rus, Vladimir Putin consideră atitudinea Ucrainei una de frustrare. Însă exact această „frustrare” a adus-o pe Rusia în fața Curții Internaționale de Justiție, sub acuzația că susține terorismul. La începutul săptămânii curente, Instituția de la Haga a deschis audierile pe tema acțiunii legale ale Ucrainei care acuză Moscova de sprijinirea teroriștilor separatiști și anexarea ilegală a regiunii Crimeea. Mai mult, amintind și de doborârea avionului Malaysia Airlines MH 17 (2014), Ucraina cere acum compensații pentru acțiunile teroriste pe care le consideră desfășurate pe teritoriul său. Deși neagă continuu faptul că ar fi trimis trupe sau arme în estul Ucrainei, aceasta nu dorește să creadă, rămânând fidelă dorinței de răzbunare dar și afirmațiilor Statelor Unite ale Americii care au indicat de mai multe ori că mii de militari ruși acționează în regiunile controlate de rebelii separatiști. În acest sens, avocații Ucrainei au cerut Curții Internaționale de Justiție emiterea unei ordonanțe de încetare împotriva Rusiei afirmând că „Rusia a făcut ca cetățenii ucrainieni să nu se mai simtă nicăieri în siguranță”. În aceeași acțiune, Ucraina a mai adus la cunoștință și acuzația conform căreia Rusia a încălcat Tratatul privind finanțarea terorismului, tocmai prin sprijinirea grupurilor armate din est și discriminează etnicii tătari din Crimeea (încălcând astfel prevederile Convenției Internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială). La această ultimă acuzație, Rusia a răspunsă însă că a preluat regiunea Crimeei tocmai pentru a putea proteja etnicii ruși de discriminare. Continuând să acuze Moscova de interese neortodoxe, adjunctul ministrului ucrainian de Externe, Olena Zerkal, a declarat pentru „The Associated Press” că „acest caz trimite un mesaj clar în legătură cu aplicarea ordinii legale internaţionale în cazul statelor puternice care încalcă legea şi drepturile omului”.

Astfel, dorind să elimine credibilitatea Rusiei de pe plan mondial, Ucraina se folosește de situația cazului său particular pentru a transforma Moscova în ținta unor acuzații care îl definesc pe președintele rus ca fiind un tiran de care tot globul ar trebui să se teamă. Profitând de faptul că terorismul a devenit cea mai îngrijorătoare latură a umanității, punând totul în cârca Rusiei, Ucraina vrea cu orice preț discreditarea acesteia, luarea înapoi a Crimeei și posibilitatea ca nimeni de acum încolo să nu mai lase Moscova să acționeze pe plan internațional. În ceea ce privește acuzația pe care Curtea Internațională de Justiție de la Haga trebuie să o dezbată, Rusia își va prezenta în cursul zilei de astăzi, argumentele de apărare.