Marea Britanie nu mai garanteaza libertatea de circulatie de dupa Brexit

Indiferent de cum vor decurge următoarele luni (chiar și ani) sub efectul unei Europe invadate de peste 1 milion de refugiați, disperați să își salveze viețile din calea conflictului armat ce are loc în Siria, cea mai mare „pierzătoare” este Marea Britanie. Trezindu-se peste noapte cu o cotă obligatorie repartizată de către Uniunea Europeană, pe care o forțează să accepte și să integreze un număr mare de refugiați (după ce ani la rând, Regatul Unit a purtat titlul de țara europeană cu cei mai mulți imigranți), Marea Britanie a decis în urma unui referendum, ieșirea definitivă de sub parteneriatul cu blocul comunitar. Analizele și predicțiile făcute în tot acest timp, par să denote o situație de criză (cel puțin în perioada imediat următoare de după Brexit) pentru britanici, însă chiar și sub această amenințare, guvernul condus de Theresa May promite să facă tot ce îi stă în putință și caută soluții pentru un viitor mai sigur. Dacă Statele Unite ale Americii sunt cea mai recentă opțiune a britanicilor, nu la fel de pozitiv se poate vorbi și despre relația pe care o lasă în urmă decizia Brexitului, între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Estimându-se că pierderile vor fi mult mai mari de partea Regatului, analiștii privesc cu interes fiecare declarație și gest făcut de cele două tabere. Ultimele avertizări ale UE făceau referire la faptul că o dată invocat Articolul 50, Marea Britanie nu va mai avea șansa să se răzgândească asupra hotărârii făcute; în schimb, Regatul nu mai garantează libertatea de circulație a imigranților UE de după Brexit.

Acuzată de faptul ca a declanșat atât problemele Uniunii Europene, cât și ale Europei în afara acestui bloc comunitar, Germania a jucat încă de la început rolul bunului samaritean, invitând „cu brațele deschise” refugiații din zonele de conflict ale Orientului Mijlociu. Refugiații iau în serios invitația și pornesc la drum lung, lăsând în urma sa totul. Peste un milion de refugiați au intrat în 2015 în Europa declarându-și public singura țintă: Germania. Luată prin surprindere și speriată de valul uriaș de imigranți, Germania insinuează Comisiei Europene repartizarea acestora sub cote obligatorii. Indignați, britanici refuză și cer mai degrabă ieșirea din Uniunea Europeană. Cehia, Ungaria, Slovacia și România spun „Nu!” cotelor obligatorii, în timp ce țările nordice, Italia, Franța, Grecia, Turcia duc tot greul cu valul de imigranți și refugiați, condamnând tragerea de timp a celorlalte state membre. Nu este prima dată când Germania se poartă de parcă ar fi Comisia Europeană, sau de parcă ea ar conduce Uniunea Europeană, însă cert este că „inițiatoarea” crizei umanitare care a transformat Europa într-un ocean de îngrijorări, crede că poate soluționa micile greșeli de exprimare prin a se folosi de acordul statelor membre. Reacția dură și categorică împotriva cotelor, a transformat atmosfera dintre celelalte state într-una extrem de tensionată și astfel, nu-i de mirare faptul că, deși a recunoscut că poate a greșit, cancelarul Germaniei, Angela Merkel admite faptul că nimeni nu trebuie să se sustragă deciziei de primire și integrare a unui număr fix stabilit de imigranți.

De cealaltă parte, în timp ce Uniunea Europeană continuă să aibă divergențe cu statele sale membre care încă nu vor să accepte cotele obligatorii de refugiați, iar unele par să își dorească să urmeze exemplul Brexitului, Marea Britanie se confruntă cu refuzuri categorice de favoritism sau chiar și indulgență, la care se mai adaugă și o serie de amenințări privind viitorul nefast al britanicilor în afara UE. Din păcate, cu o listă lungă de pierderi probabile, Marea Britanie se vede nevoită ca pe viitor să nu mai poată garanta libertatea de circulație a imigranților UE. Totuși, o veste bună însoțește această știre de la Londra, și anume faptul că Regatul va putea să garanteze dreptul de ședere permanentă pentru imigranții originari din statele membre ale Uniunii Europene, numai dacă aceștia sosesc pe teritoriul britanic înainte de oficializarea Brexitului și anume, înainte de invocarea Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona. Noile reguli pe care Londra le impune din momentul Brexitului, au ca scop limitarea imigrației și sunt vizate modalități precum introducerea unui regim de vize și acces restricționat la beneficiile sociale. Din păcate, această informație nu este pe placul liderilor Uniunii Europene care și-a exprimat deja dorința ca Regatul Britanic să garanteze cetățenilor UE libertatea de circulație până la finalizarea procedurii Brexitului (adică, după ce perioada de doi ani ai negocierilor se vor încheia). Exprimându-și motivul pentru care vor acționa ca atare, o sursă guvernamentală a declarat pentru „The Telegraph” că „avem indicii că Uniunea Europeană ar putea încerca să ne forțeze să protejăm pe toată lumea care sosește până la momentul ieșirii. Am putea ajunge ca jumătate din România și Bulgaria să vină aici dacă așteptăm atât de mult”.

Pe de altă parte, Marea Britanie se angajează să ofere garanții pentru imigranții veniți din zona UE, atâta timp cât și cetățenii britanici vor primi același set de beneficii în statele membre unde vor călători, locui, munci sau studia. Totuși, până la sfârșitul lunii martie când premierul Theresa May a promis că va declanșa procedura Brexitului, cu siguranță vor exista încă o serie lungă de declarații și decizii referitoare atât la situația viitoare a britanicilor, cât și a imigranților UE.