Candidatii la presedintia Frantei incep sa fie anchetati de coruptie

Europa traversează anul acesta unul dintre primele sale cele mai decisive perioade de după declanșarea crizei refugiaților începută în primăvara anului 2015. Nu doar că Mare Britanie și Brexitul se vor transforma în cel mai răscolitor resentiment pe care europenii îl vor avea de acum încolo la adresa Uniunii Europene, însă alegerea noului cancelar în Germania și președintele Franței (cei mai puternici stâlpi ai blocului comunitar) promit direcții total opuse a ceea ce s-a cunoscut până acum. Fără nicio îndoială, atitudinea și modul în care acționează Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, reprezintă o altă temere de luat în considerare atunci când ne referim la relațiile internaționale și speranța de viitor a fiecărui stat. Testele balistice ale Koreei de Nord, conflictul armat din Siria, sancționarea Rusiei de către Uniunea Europeană, ridicarea unui zid militar NATO în țările care au frontieră de vest cu Moscova, radicalismul de care dă dovadă președintele Turciei, Recep-Erdogan, interesele din Israel și amenințarea Iran-ului, sunt doar câteva dintre elementele care compun o planetă gata-gata să fie deturnată. În Europa, alegerile prezidențiale din Franța fac furori atât în presa națională cât și în cea internațională, din moment ce candidata Marine Le Pen a promis că își va concentra posibilia sa victorie în referendum-uri de ieșire din UE, ceea ce ar fi un șoc și mai puternic decât Brexitul (Franța fiind una dintre cele mai rezistente și importante cărămizi ale blocului comunitar). Însă, până la alegerile din aprilie-mai, ca pentru a face și mai interesantă așteptarea rezultatului final, fie că sunt motive reale, sau doar încercări de perturbare a imaginii publice, candidații la prezidențialele franceze au fost luați în vizor de către DNA-ul lor; astfel, a venit momentul ca și numele celebre candidate să fie anchetate pentru corupție.

Precum un exemplu de pus în ramă, curajul românilor de a ieși în stradă și protestele împotriva corupției ce trebuie ștearsă o dată pentru totdeauna din agenda zilnică a guvernanților (și nu numai) a născut dorințe asemănătoare și în Franța. Deși nimeni nu ar fi putut bănui vreodată că o astfel de putere europeană poate avea „bălării” crescute pe lângă sistemul foarte bine pus la punct, în data de 19 februarie, francezii au ieșit în stradă pentru a protesta vehement împotriva corupției. De unde corupție? În prag de alegeri prezidențiale, un nou subiect ține poporul francez conectat la realitatea necunoscută în fiecare zi. Pe fondul unei Europe care trăiește pași uriași către apogeul haosului politic și social, cu doar două luni înainte de alegeri, candidatul de dreapta, Fillon François și candidata extremei dreapta Marine Le Pen sunt acuzați de corupție. În urma unui apel făcut pe rețelele de socializare, la prima manifestare în stradă, 700 de francezi s-au strâns în Paris, protestând împotriva ocaziei „de a fi guvernați de un corp ales care are posibilitatea de a practica opusul la ceea ce apără”. În primul rând, candidatul Fillon François este implicat într-o afacere de presupuse angajări fictive în avantajul soției și a doi dintre copiii săi; Când justiția franceză a deschis o anchetă, acesta a declarat că în cazul în care va fi găsit vinovat se va retrage din cursa la președinție, însă ulterior s-a răzgândit și a ținut să precizeze public că și dacă va fi pus sub acuzare, nu va renunța. Cazul acuzației către soția lui Fillon că ar fi luat de la stat 500.000 de euro fără să muncească este în mâna judecătorilor. De cealaltă parte, șefa partidului Frontul Național, Marine Le Pen, este anchetată de către organismul antifraudă al Uniunii Europene pentru „angajări fictive ale unor asistenți la Parlamentul European. Ea a depus o plângere împotriva acestui organism, pe care îl acuză de nereguli în procedură și că dorește "să îi aducă prejudicii în scopuri politice”, informează Agenția Națională de Știri, Mediafax.

Dacă scandările au mers direct către cei doi vizați (exemple stau „Fillon în închisoare!”, “Corupția este otravă!”, „Au mâinile murdare!”), scriitorul Alexabdre Jardin, prezent printre protestari a ținut să precizeze că „dincolo de aceștia este o problemă a sistemului”. Mai multe proteste au avut loc simultan în orașe din Franța, însă ele s-au repetat chiar și a doua săptămână.

Pentru că se poate întâmpla și la casele mai mari, faptele de corupție continuă să scoată la lumină oameni politici care fie în trecut s-au bucurat de privilegii nemeritate, fie farmecul puterii de acum îi determină să guste din păcatul corupției. Din păcate, cei doi candidați sunt în top 3 cei mai apreciați în cursa prezidențialelor, sondajele de opinie oscilând de la o săptămâna la alta în favoarea unui sau altuia. Lupta este extrem de strânsă, mai ales datorită mesajului și planului de obiective ale mandatului cu care aceștia candidează. Marele rival al celor doi este Emmanuel Macron, iar ultimele date oficiale arată că acesta s-ar apropia de Marine Le Pen în primul tur, distanțându-se astfel de Fillon. „Potrivit unui sondaj publicat duminică de postul de televiziune LCI, Macron ar obține 25% din voturi în primul tur de scrutin, din 23 aprilie, cu patru puncte procentuale mai mult decât în urmă cu o lună. Prin urmare, în turul doi de scrutin, din 7 mai, Macron o va avea drept contracandidată pe Marine Le Pen, care crește cu două puncte procentuale față de luna trecută și obține 27% din intențiile de vot (...) În ceea ce-l privește, Fillon continuă să cadă în sondaje și se situează la 20% din intențiile de vot, cu două puncte procentuale mai puțin decât acum o lună”, postează Agerpres.