Franta se mobilizeaza si garanteaza dublarea vizelor acordate iranienilor

Criza umanitară declanșată din momentul în care autoritățile europene au înțeles că se confruntă cu o invazie a imigranților fără precedent, s-a transformat în mai puțin de doi ani, din problema Europei, într-o problemă mondială. Deși punctul declanșator al acesteia îl reprezintă conflictul armat, care încă se mai desfășoară în Siria, continentul european a fost cea mai apropiată soluție pentru mai mult de 1 milion de suflete disperate să-și salveze viețile din calea potențialelor dezastre care ar fi putut să îi afecteze în mod direct. Profitând de ospitalitatea și solidaritatea pe care Cancelarul Germaniei, Angela Merkel și le-a arătat, invitând cu „brațele deschise” pe toți cei care au nevoie de ajutor, Orientul Mijlociu a fost trezit de o dorință fără margini de a-și părăsi casele, a-și lăsa în urmă prietenii, a-și lua familiile cu ei și a pormi la un drum aventuros care, de cele mai multe ori, s-a sfârșit prin riscarea vieții pe mare. Stând cu ochii pe media care difuza zilnic știri în ceea ce privește parcursul valului de imigranți, planeta spera ca Uniunea Europeană să găsească o soluție și se bucura că nu se întâmplă la ei în ogradă. Până la alegerile prezidențiale din Statele Unite, de la sfârșitul anului trecut. Alegerea lui Donald Trump în poziția de președinte al unei astfel de puteri, a transformat criza umanitară într-o problemă mondială.

Făcând des referire în timpul campaniei sale electorale că problema Statelor Unite ale Americii, ca și problema Europei, sunt imigranții, Donald Trump promitea că în cazul alegerii sale, „va curăța” statul de prezențe ilegale și va face America „măreață din nou”. Încă nu este sigur ce anume i-a convins pe majorotatea americanilor să voteze cu carismaticul afacerist și om de televiziune, însă se pare că Donald Trump și-a dorit mult să ajungă pe cel mai râvnit fotoliu al planetei pentru a-și pune în practică planurile politice. Imediat de la învestirea sa în cea mai înaltă funcție din stat, Trump a și început „curățarea”, interzicând intrarea musulmanilor în SUA. De aici, întreaga planetă a luat foc. Considerându-i „teroriști islamiști radicali” Donald Trump a interzis la sfârșitul săptămânii trecute cetățenii din șapte țări, iar haosul a început imediat să se instaleze, fie pe aeroporturi, fie în stradă, unde sute de mii de oameni au ieșit la proteste. „Compania aeriană olandeză KLM a refuzat îmbarcarea a șapte persoane la bordul unora dintre aeronavele sale cu destinația Statele Unite, după decretul prin care administrația Trump a interzis temporar accesul pe teritorul SUA al cetățenilor provenind din șapte state”, siteul Știrilor Protv, citând cea mai mare agenție de presă din lume, AFP.

În ultimele zile, planeta și-a mutat atenția de la criza umanitară desfășurată în Europa, pe situația nemaiîntâlnită din SUA, unde Trump nu se lasă, și continuă să țină granițele închise pentru toți străinii de religie islamică. În apărarea acestora au ieșit să facă declarații publice vedete, companii multinaționale ale căror angajați majoritari erau musulmani, ba chiar lideri politici. Mai mult, vestea că și cetățenii cu dublă cetățenie sunt vizați de acestă interdicție a creat furie în rândul autorităților europene. „Călătorii care au naţionalitate sau cetăţenie dublă a uneia dintre aceste ţări nu vor primi acces timp de 90 de zile pentru a intra în Statele Unite, sau să li se elibereze vize de imigrant sau non-imigrant. Interviuri de viză generală nu vor fi programate pentru rezidenţii acestor ţări, în această perioadă.”, a declarat Departamentul de Stat al SUA. Aflată în vizită la Casa Albă, premierul britanic Theresa May s-a apărat, spunând că nu poate interveni pentru că „Statele Unite ale Americii sunt responsabile pentru politica Statelor Unite cu privire la refugiați”.

De altă parte, Franța s-a mobilizat în această criză mondială a discriminării și a interzicerii fără drept de apel a unor persoane de altă religie decât creștină, considerate periculoase și teroriste, și a decis că va dubla numărul vizelor acordate cetățenilor iranieni. Criticând dur decretul lui Donald Trump, Jean-Marc Ayrault - Ministrul de Externe francez a declarat că „Primirea refugiaţilor este o datorie şi o problemă de solidaritate. Terorismul nu are naţionalitate, iar discriminarea nu reprezintă o soluţie. Cred că ar fi de bun-simţ ca această măsură să fie anulată”. În perioada în care criza refugiaților era doar problema Europei, Franța a fost deseori invadată și pusă în situația de a comite greșeli, forțată de situația ieșită de sub control din tabara de refugiați instalată la granița cu Marea Britanie. Astfel, tabăra de la Calais (adăpostind aproape 9.000 de refugiați) este doar un exemplu în care autoritățile franceze au clacat, și pentru că nu mai puteau face față situației, și-au creat o oarecare imagine negativă despre procesul migrației și libertatea de circulație. În acest moment, Franța se arată solidară cu suferința refugiaților și a imigranților pentru care promite că va dubla numărul vizelor acordate; alegând o categorie de musulmani, guvernul francez vrea să arate administrației Trump că a respinge un segment de oameni bazat pe ideologii discriminatorii, nu îi lasă pe aceștia chiar fără niciun ajutor.