Premierul Theresa May mizeaza pe Donald Trump pentru stabilizarea Marii Britanii dupa Brexit
Dacă anul 2016 s-a încheiat cu succes, după o perioadă de 365 de zile care mai de care cu surprizele ei, noul an se anunță unul cu mare greutate. În primul rând, se așteaptă ca 2017 să rezolve toate problemele pe care planeta le-a întâmpinat în lunile trecute. Cea mai mare criză umanitară de după cel de-al Doilea Război Mondial, pe care Europa a resimțit-o a împărțit europenii în tabăra celor care vor să își arate solidaritatea cu străinii veniți pentru un viitor mai bun, și cei care pun la un loc imigranții și refugiații, conferindu-le amândurora o imagine negativă. Conflictul armat din Siria, pe care mass media internațională îl prezintă de fapt ca un conflict de interese între Rusia și celelalte state care „apără dreptul omului la viață”, gruparea teroristă ISIS care nu dorește nimic altceva decât să preia controlul prin impunerea fricii, testele nucleare ale Koreei de Nord, alegerile prezidentiale din Bulgaria și Moldova, încheiate cu afirmarea publică a susținerii Rusiei, Brexitul care a zguduit Uniunea Europeană, atacurile teroriste și nu în ultimul rând, alegerea lui Donald Trump ca cel mai puternic om din lume, sunt efectele unui an pe care toți s-au înghesuit la miezul nopții să îl dea uitării. Cine și cum va soluționa toate aceste „dezastre”? Premierul Theresa May știe deja răspunsul problemei Regatului pe care îl conduce: problemă pe problemă se scoate.
Invazia neașteptată a imigranților veniți pentru o viață mai bună și a refugiaților care alearga din calea disperării în vederea salvării vieților, a transformat Europa în 2016 într-un loc al nesiguranței, îndoielii, schimbărilor drastice și stricăciunii. La îndemnul solidar al cancelarului Germaniei, Angela Merkel, străinii au luat cu asalt cele mai dezvoltate țări europene, profitând de Uniunea Europeană și legislația care le servește drept protecție a drepturilor civile. Însă numărul prea mare a determinat liderii europeni să propună cote obligatorii în care să distribuie fiecărui stat câteva sute sau mii, după caz, de refugiați. Marea Britanie se confrunta deja cu cea mai mare problemă a imigranților din Europa, fapt pentru care cota obligatorie, „nu i-a picat bine”. Brexitul a fost răspunsul britanicilor la ceea ce cred despre Uniunea Europeană și politicile ei. La mai bine de câteva luni de la referendumul din „joia neagră”, noul premier al Marii Britanii, Theresa May a ieșit public și a susținut că va oficializa rezultatul Brexitului, invocânnd articolul 50 din Tratatul de la Lisabona până cel târziu martie 2017.
Speranța că poate se vor răzgândi a zguduit scena politică europeană (și nu numai), născând indignare și multă râvnă la adresa britanicilor. Astfel, statele membre nu își doresc negocieri sau oferirea unor credite Marii Britanii, de după părăsirea Uniunii. Britanicii nu vor mai fi lăsați să călătorească liber, nu vor mai fi acceptați la locurile de muncă din străinătate, investitorii amenință că vor pleca, piața comercială se arată o amintire și toate celelalte uși îi vor fi trântite Regatului Unit, pe care autoritățile de la Bruxelles vor să îl folosească drept exemplu pentru oricine mai „îndrăznește” să decidă părăsirea blocului comunitar.
Cu toate aceste îngrijorări dar și un termen limită pe care trebuie să îl respecte, Theresa May vede soluția celor patru țări pe care le conduce (Anglia, Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor) tocmai în ceea ce planeta consideră o altă problemă majoră, investirea lui Donald Trump ca președintele Statelor Unite ale Americii. În fapt, Theresa May a fost primul lider european care l-a felicitat pe acesta la învestitură dar și cea care a obținut prima întâlnire oficială cu acesta; Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, anunțând că săptămâna viitoare Theresa May va sosi la Washington. Mizând pe onestitate și claritate, premierul Marii Britanii și-a propus să îl convingă, în ciuda afirmațiilor lui Donald Trump, că Uniunea Europeană trebuie să rămână unită chiar și după Brexit. „Decizia Marii Britanii de ieșire din UE nu este o decizie în sensul destrămării UE. Eu vreau ca Uniunea Europeană să continuie să fie puternică, vreau un parteneriat apropiat și strategic cu UE. Este important din punctul de vedere al securității. În contextul amenințărilor cu care ne confruntăm, nu este momentul să reducem cooperarea.” a declarat aceasta.
Însă tocmai pentru că Uniunea Europeană nu va oferi niciun fel de privilegiu Marii Britanii dacă nu acceptă setul de condiții severe pe care i le-a pregătit, Theresa May crede că NATO este opțiunea cea mai potrivită pentru ca britanicii să rămână acum sub protecție. Din cauză că președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a ținut să precizeze că se pregătesc negocieri „foarte, foarte dificile”, iar Germania i-a transmis Theresei May că nu va mai avea drept de acces la piața internă cerându-i declanșarea procedurii de părăsire a Uniunii Europene, premierului britanic nu i-a mai rămas decât să spere că exact o altă problemă a lumii, ar putea să reprezinte soluția de stabilizare de după Brexit. În contextul unor atacuri și amenințări teroriste la tot pasul, cel puțin din punct de vedere al securității, Theresa May speră în ajutorul celui mai controversat lider politic al momentului, Donald Trump.
