Harta Europei se modifica. Oficial, doua state au facut schimb de terenuri
Dacă, din punct de vedere social, în ultimii aproape 2 ani, Europa s-a schimbat foarte mult, brusc și cu efecte neașteptate, urmând mai apoi, sfera politică care a atins cote maxime de schimbări surprinzătoare (deteriorarea relațiilor din interiorul Uniunii Europene, anexarea peninsulei Crimeea la Rusia, decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, încercarea loviturii de stat în Turcia, criza politică din Spania, alegerea unor președinți pro-ruși la cârma Moldovei și Bulgariei etc.), geografic vorbind, Europa suferă transformări care forțează manualele la retipărire; harta unor state interioare dar și a continentului european s-a schimbat și continuă să se schimbe pe fondul unor acorduri de loaialitate între vecini. Peninsula Crimeea și anexarea ei la Rusia este primul exemplu, după ce și-a cerut independența de Ucraina și a dorit să fie sub protecția „patriei mamă”. Dacă decizia celor două nu a fost văzută cu ochi buni de către restul Europei (Comisia Europeană sancționându-le separat), acordul dintre Belgia și Olanda este aplaudat și bine primit, chiar dacă oficial, acestea tocmai au modificat frontierele Europei.
Surprinzător sau nu, atitudinea europenilor față de această decizie nu a suferit aceași reacție ca și în cazul acțiunilor întreprinse de Rusia.
Schimbul de terenuri efectuat de către cele două state urmează să intre oficial în vigoare începând cu 2018. Belgia și Olanda au semnat un acord oficial care are în vedere micșorarea suprafaței Belgiei, în timp ce teritoriul Olandei va „suferi” o creștere (nesemnificativă, dar importantă). Pentru că zona Râului Meuse este nelocuită, cele două țări își vor ceda una celeilalte, suprafețe nepopulate. „Belgia va oferi Olandei două peninsule cu suprafața de 16 hectare, urmărind să primească în schimb doar trei hectare. După ce Belgia a obținut independența față de Olanda în anul 1830, frontiera a fost trasată de-a lungul Râului Meuse (Maas). Dar, în anul 1961, râul a fost lățit, pentru facilitarea navigației, astfel că ambele țări au început să aibă teritorii pe maulul opus. Singura modalitate de ajungere pe teritoriile respective era pe cale navală” informează agenția națională de presă, Mediafax.
Chiar dacă modificarea liniei frontierei va avea loc abia în 2018, oficialii belgieni au declarat că acordul era necesar să fie semnat acum de către regele Philippe al Belgiei și regele Willem Alexander al Olandei, pentru că „nu mai era logic ca acea parte de teren să mai fie a Belgiei” (explică un oficial din cadrul Ministrului belgian de Externe).
Teritoriile naturale care urmează să fie date celeilalte se află în dreptul localităților Visé (aparținând Belgiei) și Eijsden (aparținând Olandei), sunt ținta tratatului semnat în data de 28 noiembrie, consecință a acțiunilor efectuate la începutul anilor 1960, pe malul fluviului Meuse, zonă unde în momentul de față se află frontiera naturală dintre Belgia și Olanda. „A fost necesară o rectificare a cursului fluviului Meuse și 13 hectare de terenuri belgiene au fost alipite geografic la Olanda, fără a avea un alt acces decât trecând pe la vecinii noștri. Acest lucru a ridicat probleme referitoare la regulile poliției. Este vorba despre o măsură pur practică, nu există nici măcar o locuință, nu pierdem locuitori. Sunt doar zone naturale, pe care le cedăm pentru ca poliția să poată avea un acces mai facil” a declarat Charles Harvard, un reprezentant al primăriei comunei belgiene Visé.
În schimbul acestei cedări, Belgia va primi un mic teritoriu, a cărei suprafață va măsura 3 hectare. Astfel, deși este evident că Olanda va ieși în câștig cu cele două peninsule primite, în comparație cu terenul pe care trebuie să îl ofere la schimb, schimbul este unul necesar pentru că este în avantajul amândurora ca râul să devină cale de navigație. „Râul Meuse/Maas, a reprezentat granița naturală dintre cele două state europene, de la declararea independenței Belgiei față de Olanda în anul 1830. Problemele au apărut după 1961, atunci când au fost executate lucrări pentru lărgirea albiei acestuia, pentru a deveni navigabil, lucru care a făcut ca fiecare țară să dețină suprafețe de teren pe malul opus al malului. Deoarece exista o singură cale de a ajunge la aceste teritorii (pe apă), s-a luat decizia logică de a se face schimbul de terenuri” postează blastingnews.com adăugând informații precum că „cele două state din vestul Europei sunt membri fondatori ai Uniunii Europene și găzduiesc majoritatea instituțiilor Uniunii Europene, iar Bruxelles, capitala Belgiei, este practic centrul de conducere al Uniunii, dar și al Țărilor de Jos, până în 1830, iar apoi între 1947 și 1960 din Uniunea Economică a Beneluxului, alături de Luxemburg. Practic, această uniune economică a reprezentat un pas înainte spre fondarea în 1951 a CECO și apoi în 1957 a CE (Comunitatea Europeană), alături de Germania, Franța și Italia”.
Spre deosebire de situația peninsulei Crimeea și anexarea voluntară a acesteia, la Rusia, acordul Belgiei și Olandei este acceptat de Uniunea Europeană. Dacă în această situație, harta Europei trebuie ștearsă și retrasată, situația politică a Crimeei, aparținând acum Rusiei (dar păstrându-și teritoriul și frontierele geografice) necesită sancțiuni prelungite drept consecință. Această idee trezește suspiciunea curiozității dacă nu cumva, orice face Rusia este greșit, dar orice face altcineva este corect; mai ales în contextul în care oficialii Crimeei „jură” că alegerea lor de a aparține Rusiei a fost în totalitate, decizia lor și sub nicio formă o influență venită de la Moscova.
