Presedintele Consiliului European cere Marii Britanii sa declanseze mai repede procedura Brexit
Anul 2016 reprezintă un an extrem de important din punct de vedere politic. Dacă social, 2015 a bătut toate recordurile (aproape în totalitate, Europa a fost zguduită de asaltul imigranților din Africa de Nord și refugiaților din zone de conflict a Siriei). Bazat pe un parteneriat politico-economic, continentul nostru nu s-a simțit speriat de acea amenințare, știind că Uniunea Europeană va rezolva problemele apărute pe neașteptate. Din păcate, numai atunci când Ungaria făcea apel la blocul comunitar de a interveni cât se poate de rapid cu o solutție pentru că gara din Budapesta este ocupată de sute de refugiați, Europa a înțeles că se confruntă cu o criză umanitară de proporții. Până să se ia măsuri de prevenție, toate statele europene aveau ochii îndreptați către Uniune de unde aștepta o decizie; din păcate, singura lor soluție a fost repartizarea numărului de refugiați veniți pe teritoriul european, sub forma unor cote obligatorii impuse statelor membre. Cele care nu au fost de acord, au început deja să construiască garduri de sârmă și să se protejeze singure, atât de refugiați, cât și de decizia Uniunii Europene. Această alegere individuală, a stârnit isterie la nivelul relației dintre celelalte state membre care făceau apel la oficialii UE să intervină și să interzică celor patru state care au refuzat cotele obligatorii o astfel de atitudine. Din păcate, nici până azi nu s-a luat o decizie împotriva lor, cotele rămân obligatorii, blocul comunitar este în prag de dezmembrare iar Marea Britanie a decis să iasă din acest cerc „vicios”. Ca să se răzbune, UE îi promite Regatului Unit negocieri dure și lipsa oricărui avantaj de după Brexit. Ba mai mult, președintele Consiliului European îi cere premierului britanic, Theresa May să grăbească procedurile și să invoce Articolul 50 din Tratatul de la Lisabon, mai repede decât s-a anunțat.
După un referendum al cărui rezultat a răsunat până în Australia, o demisie urgentă, bazată pe dezamgăgire, a premierului în funcție – susținător al campaniei de rămânere în Uniunea Europeană – David Cameron, numirea unui nou guvern, întrebări, analize și predicții, Marea Britanie a făcut publică intenția de oficializare a Brexitul la începutul lunii octombrie. „Puterea și autoritatea se va întoarce către instituțiile alese din țara noastră. Acest lucru înseamnă că autoritatea legislației Uniunii Europene în Marea Britanie va lua sfârșit” a declarat noul premier britanic, Theresa May, în momentul în care a setat sfârșitul lunii martie a anului viitor ca termen limită de invocare a Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona. Așteptându-se la negocieri înainte de această acțiune, statele membre și oficialii UE sperau să o poată face să se răzgândească și astfel, liniștind apele, blocul comunitar s-ar fi putut comcentra din nou (și mai bine) doar pe problema crizei refugiaților; care pare că nu s-a încheiat (mii de refugiați continuă să pătrundă pe apă sau pe uscat, riscându-și viețile în speranța unei șanse mai bune la viață, în Europa).
Oficial însă, negocierile trebuie să aibă loc abia după ce Brexitul devine o realitate, fapt pentru care Theresa May își mai arată încă o dată poziția extrem de fermă în ceea ce privește respectarea deciziei majoritare a britanicilor din data de 23 iunie când s-a desfășurat referendumul. Aceasta nu vrea să renunțe însă se așteaptă totuși la puțină înțelegere din partea autorităților, sperând să nu „ia și pielea” de pe britanici doar pentru că au „îndrăznit” să sfideze autoritatea europeană. Însă reacțiile nu au întârziat să apară. Amenințată că nu va avea parte de niciun avantaj doar pentru că obișnuia să fie membră sau pentru că reprezintă unul dintre cele mai puternice state în Europa, Marea Britanie se confruntă în prezent cu o atitudine respingătoare din partea statelor membre și liderii Uniunii Europene. Până și Suedia, prietenul favorit al Regatului, a declarat că nu va acorda favoruri acestei țări. De cealaltă parte, Theresa May a ținut să menționeze că nu va implora în negocierile cu blocul comunitar și va aborda discuțiile ca un stat independent și suveran. „Multe persoane par să sugereze că ar trebui să tranșăm problema spunând 'ei bine, am fost membri ai UE, când ieșim, ce putem păstra?'. În realitate, cred că trebuie să avem o abordare diferită, și anume 'când vom ieși din Uniunea Europeană, vom fi o țară suverană și independentă, ce relație putem avea cu UE?'. Nu cred în niciun caz că Marea Britanie trebuie să implore UE. Este vorba despre reciprocitate: un acord comercial bun ne va aduce avantaje atât nouă, cât și Uniunii Europene. Viața va fi diferită pe viitor, însă vreau să mă asigur că va fi un succes” a declarat aceasta la postul de Radio 4, al BBC.
Încercând să îi taie din elanul speranțelor, Uniunea Europeană caută să sperie britanicii cu ce este mai rău; zilele acestea, punând presiune pe declanșarea procedurii Brexit, cât mai repede. „Ați afirmat că membrii Comisiei Europene încearcă să blocheze negocierile, creând anxietate și incertitudine pentru Marea Britanie și pentru cetățenii europeni (...) Puteți accepta că singura sursă de anxietate și preocupare este decizia Brexit? Și că singura modalitate de disipare a temerilor și a dubiilor tuturor cetățenilor este inițierea cât mai rapidă a negocierilor prin activarea Articolului 50? Imediat după referendumul britanic, am declarat, în numele celor 27 de state membre și a instituțiilor europene, că noi suntem pregătiți să lansăm negocierile inclusiv în ziua următoare. Îmi mențin declarația. Mi-ați cerut să rezolv această problemă la summitul Consiliului European în decembrie. Acest lucru ar însemna începerea negocierilor în decembrie. UE este pregătită să facă acest lucru, dar se poate întâmpla doar prin activarea Articolului 50” a subliniat Donald Tusk, președintele Consiliului European, cerând declanșarea procedurii Brexit, pentru a se evita incertitudinea și probabilitatea ca cetățenii să devină elemente de negociere.
