Premierul Italiei salveaza „pielea” Rusiei de la noi sanctiuni

October 25, 2016

 

De când valul imigranților din Asia și nordul Africii a luat Europa cu asalt, criza umanitară a declanșat unele dintre cele mai mari probleme politice pe care Uniunea Europeană le-a tranversat de la înființarea ei. Dispute privind repartizarea refugiaților în cote obligatorii, state care împrejmuiesc în mod abuziv granițele cu garduri de sârmă, amenințări politice, avertizări privind acorduri, părăsirea blocului comunitar de către un stat membru etc. sunt doar câteva dintre problemele care au „tronat” zilnic pe lista de subiecte ale Parlamentului European. Încercând să caute un „țap ispășitor” care să suporte toate acuzele acestei probleme, liderii europeni au început „să dea cu presupusul”. Dacă inițial erau Germania, Ungaria, Marea Britanie și Turcia, astăzi, Europa crede că Rusia ascunde ceva și caută să o sancționeze cât de des prinde ocazia.

           

Uniunea Europeană pare că funcționează în ultimul timp după deviza „cine nu-i cu noi, este împotriva noastră”; demonstrând acest fapt de fiecare dată când aduce în mijlocul problemelor blocului comunitar, posibilitatea ca Rusia să aibă vreo implicație. Dacă această atitudine a dreptului de „pedepsire” a Rusiei pentru acțiunile sale internaționale au început în 2014 când președintele Vladimir Putin a considerat necesară anexarea Crimeei, se pare că anul acesta, autoritățile europene au prins și mai mult gustul. Sancțiunile aprobate de Japonia, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Canada, Norvegia, Australia, Elveția etc. tronează ca un debut care lansează deja o modă politică.

           

Pledând pentru o relație bazată pe predictibilitate și pragmatism cu Rusia, până și România continuă să fie de partea Uniunii Europene, cerând totuși continuarea menținerii sancțiunilor aplicate Rusiei după evenimentele din Ucraina. „În ceea ce privește situația din Crimeea și Dinbas, reinterez ferm poziția României, că suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei nu sunt negociabile și că Europa nu are nevoie de încă un conflict prelungit. De aceea, e necesară acțiunea hotărâtă a comunității internaționale pentru proiectarea secvențialității oprime a aplicării Acordului de la Minsk” declara public, președintele României Klaus Iohannis la sfârșitul lunii august.

           

Drept replică la prelungirea sancțiunilor stabilită în primăvara acestui an, Moscova a început deja să trateze altfel relațiile cu mai multe state membre UE, făcându-le să se simtă afectate de sancțiunile primite. La sfârșitul lunii octombrie, urma să aibă loc un summit ce avea ca teme de dezbatere situația părăsirii blocului comunitar de către Marea Britanie și poziția Varșoviei care a început să dea semne de slăbire în acordorul menținerii sancțiunilor împotriva Rusiei. Nedumeriți dacă ar trebui să extindă sau să oprească aceste sancțiuni, summitul avea să adune laolaltă toți șefii de stat și luarea unei decizii. Dacă Italia, Grecia, Slovacia, Cipru și Ungaria s-au arătat împotriva extinderii exprimându-și necesitatea de a relua schimburile comerciale cu cel mai mare furnior de gaze pentru Europa, șeful NATO recomandă menținerea acestor sancțiuni până când în Ucraina va fi pace. Potrivit agenției de presă Agerpres, un oficial al Uniunii Europene a declarat că „va fi din ce în ce mai dificil să extindem sancțiunile. Dar acest lucru s-ar putea întâmpla dacă scepticii ar fi convinși că există și alte elemente în politica UE în privința Rusiei, nu doar sancțiuni (...) Dar vor fi și cei care vor să mențină ștacheta ridicată. În cele din urmă, cred că vom rămâne exact unde suntem și azi. Avantajul celor care se opun extinderii este că e nevoie de umanitate ca sancțiunile să fie extinse. Însă nimeni nu vrea să rămână singurul care se opune extinderii”.

           

Summitul UE, desfășurat în data de 21 octombrie s-a încheiat cu forțarea retragerii unui proiect de aplicare a noi sancțiuni împotriva Rusiei, manifestată de însuși premierul Italiei, Matteo Renzi. „Premierul Italiei, Matteo Renzi, a forțat retragerea, în cadrul reuniunii Consiliului European, a unui proiect elaborat de Germania, Franța și Marea Britanie ce prevedea noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei pentru bombardamentele efectuate în orașul sirian Alep. În cele nouă ore de discuții la summitul UE aflat în curs la Bruxelles, Matteo Renzi a reușit să elimine propunerea impunerii de noi sancțiuni împotriva Rusiei lansată de Berlin, Paris și Londra” postează agenția națională de știri, Mediafax; completând cu explicația faptului că „Rusia a respins acuzațiile precum că aviația militară rusă ar fi vizat civili în cadrul raidurilor din regiunea siriană Alep, atribuind victimele civile coaliției occidentale coordonate de Statele Unite”.

           

Pledând mai degrabă pentru soluții care să înceteze războiul din Siria decât pentru pedepsirea în continuu a unui stat care nu reprezintă nici pe jumătate aceeași amenințare, Matteo Renzi a propus promovarea unui acord care va ajuta Europa împotriva celei mai mari amenințări și anume criza refugiaților. De cealaltă parte, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, președintele Franței, Francois Hollande și premierul Marii Britanii, Theresa May sunt concentrați pe alianța Rusiei cu regimul Bashar al-Assad, continuând să creadă că Europa are probleme din cauza Siriei, fapt care o face pe Rusia, complice. Însă, „la insistențele lui Matteo Renzi, noul text ce urma să fie introdus în declarația finală a summit-ului a fost eliminat” (aceeași sursă citată), acțiune ce încheie summitul european cu reușita premierului italian în salvarea Rusiei de la noi sancțiuni. 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload