Belgia face probleme acordului CETA
Obișnuiți să credem că Statele Unite ale Americii reprezintă cel mai dorit tărâm pe seama cui se bat mulți pentru a obține o viză, săptămâna aceasta, Europa a demonstrat că în acest moment eliminarea vizelor către Canada sunt prioritare. Anunțul făcut acum câteva zile de Bulgaria, în care se menționa faptul că i s-a acordat întâietate în acest proces, a determinat România să accelereze negocierile pentru același succes. Înainte însă ca statul american să poată promite soluționarea mult așteptată, a sosit ziua în care Europa și Canada trebuia să semneze Acordul CETA. Din varii motive, anumite țări au așteptat acest moment pentru a aminti capitalei Ottawa că le este datoare. Dacă eliminarea vizelor reprezintă principala discordie, Belgia si-a transformat în cel mai neașteptat dușman al oficializării celui mai ambițios proiect UE.
Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) ai cărui actori principali îi are în prim plan pe Uniunea Europeană și Canada, a devenit cel mai fierbinte subiect din agenda instituțiilor europene din toamna aceasta. El dispune de libertatea comerțului dintre cele două puteri, eliminându-se peste 99% din taxele vamale aplicate pentru ambele. Deși oportunitatea circulației comerțului cu mărfuri, serviciilor și investițiilor se aplică la nivel larg, atât Parlamentul European cât și parlamentele naționale ale statelor membre sunt direct vizate în vederea ratificării acesteia. „A trecut vremea în care ne putem permite să ne concentrăm doar pe micșorarea taxelor vamale și pe facilitarea fluxurilor comerciale, fără să ținem cont de efectele comerțului și ale activității conomice asupra mediului, asupra sănătății oamenilor și asupra sustenabilității dezvoltării economice. Comerțul liber generează creșterea economică și ajută la crearea noilor locuri de muncă. Comerțul liber generează bunăstare, dar de prea multe ori, în condițiile globalizării, această bunăstare este distribuită inegal între țări, regiuni și comunități” explică într-un articol politic, ziare.com.
Propusă în anul 2009, ideea a luat formă abia în 2014 când Uniunea Europeană și Canada au reușit să finalizeze textul acordului, revizuit juridic și publicat în februarie anul acesta. În numele celor 28 de state membre, Parlamentul European dorește să ofere transparență publicului european dar și un ajutor financiar important. Un studiu realizat de Comisia Europeană în parteneriat cu guvernul canadian demonstrează faptul că acest acord va aduce câștiguri de peste 19 miliarde de euro celor două economii. În ceea ce privește situația României, acordul CETA poate reprezenta o relansare necesară relațiilor comerciale cu Canada având în vedere că se așteaptă eliminarea vizelor obligatorii și accelerarea industriilor cu care România este pe piața canadiană (construcții mașini, produse siderurgice, chimice, farmaceutice și textile etc.).
În speranța unui parteneriat benefic din toate punctele de vedere, atât Bulgaria cât și România s-au arătat dispuse să semneze acordul, urmând ca în același timp, Canada să dea drumul liberei circulație a locuitorilor acestora. Însă, cu un cu totul alt motiv, Belgia a declanșat acum câteva zile vestea precum că se va împotrivi semnării acestui acord, creând astfel probleme uriașe Uniunii și Canadei. La reuniunea extraordinară desfășurată joia trecută, participarea ambasadorilor celor 28 de state UE a avut menirea de a găsi o soluție pentru regiunea belgiană Volonia care nu dorește să sprijine împreună cu celelalte patru provincii federale ale Belgiei semnarea tratatului. Nemulțumirea Voloniei cade pe mai multe prevederi ale tratatului, însă în mod special pe cele care fac referire la arbitrajul disputelor comerciale între companii și guverne. Aceasta vrea un documentativ interpretativ al Acordului în cadrul căruia să se menționeze garanțiile speciale ale protecției datelor private, amendamente la drepturile pe piața muncii, servicii generale, licitațiile publice etc. Din cauza acestui impas, acordul nu a putut fi semnat iar ministrul canadian al comerțului, Chrystia Freeland s-a arătat dezamăgită în urma negocierilor. „Uniunea Europeană nu este în acest moment capabilă de un acord internațional nici măcar cu o țară care are valori atât de europene precum Canada” a specificat aceasta la finalul reuniunii; adăugând : „Canada este dezamăgită și eu personal sunt dezamăgită, dar cred că este imposibil. Ne întoarcem acasă”.
Încercând să pună presiune pe guvernul regiunii Volonia, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker aprecia că „dacă nu vom putea semna acest acord comercial cu Canada, nu văd cum am putea avea tratate similare cu alte părți ale lumii”. De cealaltă parte, premierul regiunii belgiene, Paul Magnette nu se arată deloc înduplecat de insistențele celorlalte oficialități declarând faptul că micile schimbări propuse joi seară arată un text insuficient. În timp ce guvernul federal al Belgiei are nevoie de toate cele 5 aprobări ale entităților regionale, Paul Magnette spune că „pentru canadieni încă există spațiu de manevră, spre deosebire de europeni”. Cu un termen limită până ieri, Acordul nu a reușit să obțină toate aprobările, Belgia fiind în continuare cea care blochează semnarea parteneriatului comercial. Anunțându-l atât pe Charles Michel, premierul Belgiei cât și pe președintele Consiliului European, Donald Tusk de faptul că „Volonia nu poate semna astăzi Acordul CETA”, președintele Parlamentului Voloniei, Andre Antoine a propus ca noul termen să fie „sfârșitul anului”. Între timp, Mediafax face publică informația faptului că „România va continua demersurile pentru aplicarea acordului privind eliminarea vizelor de călătorie în Canada chiar dacă nu va fi semnat parteneriatul comercial UE-Ottawa”.
