Uniunea Europeana refuza sa mai negocieze dupa Brexit

După lungi dezbateri și posibilitatea formulării a milioane de întrebări și nedumeriri, Marea Britanie a făcut anunțul oficial în legătură cu Brexitul: părerea majoritară a britanicilor, și anume, aceea de a părăsi Uniunea Europeană, a fost ascultată și va intra în vigoare până la sfârșitul lunii martie a lui 2017, când guvernul britanic a anunțat că va invoca articolul 50 din Tratatul de la Lisabona. Deși acest anunț era pe lista curiozităților milioanelor de oameni, aflarea veștii i-a luat pe surprindere pe oficialii celorlalte state membre al Uniunii Europene care, credeau că înainte de a desemna calendarul acestei decizii, Marea Britanie le va invita prima dată la negocieri. Fapt care le-a derminat să adopte o atitudine de „intoleranță” la adresa drepturilor de după Brexit.

Deși oficial, nu a avut loc nicio invitație și deci, prin urmare, nicio negociere, Uniunea Europeană se arată deja radicală în privința nevoilor Regatului Unit de după Brexit. Înainte de marele anunț făcut duminica trecută de către prim ministrul britanic, Theresa May, fiecare stat membru rămas în Uniunea Europeană profita de incertitudine și lunga liniște așternută peste referendumul din 23 iunie anul acesta și ieșea în public pentru noi declarații. Fostul președinte al Franței, Nicholas Sarkozy anunța că dacă va câștiga alegerile prezidențiale va oferi Marii Britanii șansa de a deveni din nou parte din Uniunea iar premierul italian, Matteo Renzi declara că nu se vede prea indulgent cu Regatul Unit din moment ce acesta va părăsi oficial blocul comunitar.

De cealaltă parte, din momentul în care Marea Britanie a ieșit și a anunțat data aproximativă în care a stabilit invocarea artocolului 50, Uniunea Europeană nu doar că se simte „luată peste picior” crezând că țara care s-a decis să părăsească Uniunea va avea nevoie de sprijin, înțelegere și timp dar a și răspuns cu o reacție care să exprime faptul că și dacă ar mai îndrăzni să ceară negocieri, Marea Britanie nu va mai avea parte de niciun drept pentru că Uniunea Europeană i le va refuza pe toate. Deși oficial guvernul britanic nu a făcut publică, cuvânt cu cuvânt dorința sa cea mai mare în urma ieșirii oficiale din Uniune, „speranța britanicilor era să obțină un acord preferențial, care să îi scutească de obligația primirii de imigranți, dar să le ofere acces la piața comună a Uniunii Europene” informează Business Magazin. Din păcate, înainte de a cere negocierile, UE le-a răspuns așteptărilor britanicilor prin sugerarea unui singur compromis pe care este dispusă să îl facă: oferă acces Regatului Unit la piața Uniunii cu condiția ca acesta să lase granițele deschise pentru imigranți. Astfel spus, singura negociere ia în calcul o eventuală răzgândire a britanicilor și anularea deciziei de ieșire din Uniunea Europeană. Mai mult, ceilalți conducători de state au întărit ceea ce atât Germania cât și Italia au confirmat; Săptămâna aceasta vice-ministrul pentru afaceri externe al Lituaniei, Raimundas Karoblis, a declarat că „nu vor exista negocieri pentru că nu a existat nicio invitație”. În același sentiment, ministrul suedez al Integrării Europene, Ann Linde a comunicat faptul că „nu vor exista negocieri naționale separate”. Ba chiar, în urma vizitei efectuate de către negociatorul-șef al Comisiei Europene pentru Brexit la București și România a dat de înțeles că nu are de gând să negocieze separat cu Marea Britanie. Michel Branier a discutat cu premierul Dacian Cioloș despre pregătirile necesare în ceea ce privesc negocierile cu Marea Britanie însă un astfel de plan nu reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, deși vizita oficialului european avut loc cu scopul de a transmite României că trebuie să își construiască o strategie clară, în consens cu celelalte state membre ale Uniunii Europene. Singura declarație la 3 luni după referendumul din iunie, premierul român a ținut să menționeze doar că: „este important ca negocierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE 27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Opțiunea României în ceea ce privește discuțiile privind viitorul Uniunii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere”. Tradus într-un limbaj comun-popular românesc, această declarație ar putea fi foarte simplu să exprime „vom face doar ceea ne vor spune alții că trebuie să facem”. Din păcate, România trebuie să compună un plan de negociere și o strategie clară pentru că are compatrioți care lucrează și locuiesc pe teritoriul Marii Britanii iar poziția țării noastre în eventualele negocieri cântărește foarte mult pentru modul în care aceștia vor fi tratați de după invocarea articolului 50.

Există totuși câteva state europene care încă nu și-au declarat direct refuzul de a negocia pe sub masă cu Marea Britanie, însă acestea ar putea fi puse sub presiune de către marile state europene pentru că acest gen de negocieri are potențialul de a crea tensiuni între statele membre. „Așadar, dorința Marii Britanii de a obține sprijin și aliați înaintea declanșării Brexitului s-a transformat într-un adevărat coșmar politic iar ulterior, în lipsa unui sprijin, coaliția statelor membre ale Uniunii Europene își va spune din plin cuvântul în momentul în care negocierile pentru Brexit vor începe” postează Romanians.site.