Scutul antiracheta din Romania, operational!

January 16, 2016

 

 

Reamintim ca unul din principalele puncte ale conceptului strategic al NATO „Angajament activ, apărare modernă”, adoptat la summit-ul de la Lisabona, în 2010, și pe baza căruia Alianța Nord-Atlantică a acționat în următorii ani a fost apărarea antirachetă, respectiv scutul antirachetă, România participând la acest concept prin acceptarea, pe teritoriul său, a construcţiei unei baze la Deveselu, în valoare de 177 milioane de dolari. La finalul anului trecut, în luna decembrie, în data de 18, darea în folosinţă a scutului antirachetă a suscitat reacţii virulente din partea Rusiei, care nu a ratat niciun prilej de a menţiona că se simte ameninţată de (prea) apropiata bază americană şi că, în replică, ar putea construi un super submarin „fantomă”, mai spectaculos din punct de vedere tehnic şi mai avansat decât celebrul „gaura neagră”. Americanii au contracarat fiecare dintre atacurile verbale, iar după darea în folosinţă a scutului antirachetă de pe teritoriul României, Rusia a făcut linişte. Urmează, cu siguranţă, alte schimburi de replici. 

 

În mai multe rânduri, Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan „cât nu este prea târziu”. Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a detaliat în mai multe rânduri despre capabilitatea tehnică a scutului antirachetă de la baza Deveselu, subliniind componenta defensivă a acestuia şi precizând că este un moment important pentru România, pentru parteneriatul strategic cu SUA şi pentru NATO. „Dezvoltarea scutului antirachetă a presupus un efort instituţional complex, urmărit consecvent pe tot parcursul său, de la negocierea pe parcursul a şapte luni a acordului dintre România şi SUA, privind amplasarea în România a sistemului împotriva rachetelor balistice, până la intrarea în vigoare acum patru ani. Ulterior, în faza de implementare, au fost negociate şi convenite 14 aranjamente de implementare sau amendamente la aranjamentele existente deja în baza acordului privind activităţile forţelor SUA, staţionate pe teritoriul României”, a spus Comănescu.

 

Din perspectiva României, participarea la sistemul antirachetă reprezintă un angajament strategic, susţinut de întreaga clasă politică şi de opinia publică, a afirmat Comănescu, subliniind că este un moment de maximă importanţă pentru România, SUA şi NATO. Ministrul Afacerilor Externe a adăugat că scutul de la Deveselul este o dovadă de consolidare a parteneriatului strategic România-SUA, parteneriat pe care autorităţile române îl doresc extins şi în alte domenii, mai ales cel economic.

 

Conform părerii unanime a clasei politice, această etapă (baza Deveselu) reflectă nivelul superior al relaţiei bilaterale cu SUA, la aniversarea a 135 de ani de relaţii bilaterale şi consolidează, în acelaşi timp, profilul României în cadrul NATO. Practic, este întruchiparea materială a unei noi dimensiuni de securitate în zonă. Comănescu a reafirmat „caracterul exclusiv defensiv al scutului antirachetă”, precizând că acesta nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse şi va fi utilizat doar în scopuri defensive, în faţa ameninţărilor din afara continentului.

 

„Doresc să insist asupra caracterului exclusiv defensiv al apărării antirachetă. (...) Apărarea antirachetă este defensivă şi vizează ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic. Vreau să reiterez cu toată forţa şi foarte clar, sistemul antirachetă nu este împotriva Federaţiei Ruse”, a subliniat ministrul de externe. Înaltul oficial a mai precizat că, în perspectivă, facilitatea antirachetă de la baza militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, până la summit-ul aliaţilor de anul viitor, din Polonia.

 

Afirmaţiile ministrului Comănescu au fost întărite de ambasadorul SUA, Hans Klemm, care a subliniat, cu prilejul marcării capabilităţii tehnice a scutului antirachetă de la Deveselu, că sistemul a fost construit pentru a contracara ameninţările din afara Europei, nu este îndreptat împotriva Rusiei şi este cel mai bun exemplu al relaţiilor bilaterale deosebite. Hans Klemm a afirmat că acest lucru a fost explicat şi Federaţiei Ruse, anterior, în repetate rânduri.

 

Ambasadorul SUA la Bucureşti a declarat că toate construcţile militare majore ale facilităţii antirachetă de la Deveselu au fost finalizate, sunt operaţionale şi au fost realizate cu un buget mai mic decât cel prevăzut. În discursul său, Hans Klemm a recunoscut eforturile celor care au contribuit la realizarea capabilității tehnice a scutului antirachetă, ale fostului ministru de Externe Bogdan Aurescu, precum şi ale oficialilor americani şi români, care „au muncit neîntrerupt pentru a se asigura că lucrările de construcțiie ale sistemului antirachetă vor fi finalizate la timp”.

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload