Ucraina, intre diplomatie fortata si granite formate din tancuri rusesti
Ucraina trebuie să-și reformeze Constituția conform solicitărilor celor două regiuni separatiste proruse din est, înainte de a recupera din mâinile rebelilor rusofoni controlul asupra graniței cu Rusia, a declarat ambasadorul rus pe lângă Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Alexandr Lukașevici. Pe de altă parte, Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est.
„Restituirea totală către Ucraina a controlului asupra frontierei statale este una dintre ultimele etape” ale aplicării acordurilor de pace de la Minsk, „precedată de o soluție politică integrală reprezentată de o reformă constituțională”, a indicat Lukașevici, conform website-ului MAE rus. Acordurile de la Minsk, a continuat diplomatul rus, mai solicită celor două părți aflate în conflict să negocieze direct soluționarea acestuia, inclusiv printr-o reformă constituțională care trebuie să garanteze autonomia republicilor din Donbas, respectiv Donețk și Lugansk. Dar guvernul de la Kiev refuză să recunoască legitimitatea autorităților autoproclamate în aceste două republici, cerând totodată Rusiei să-și retragă trupele din estul Ucrainei și să restituie militarilor ucraineni controlul asupra părții ucrainene a graniței dintre cele două țări.
Lukașevici a amintit toate chestiunile politice încă nesoluționate deși a trecut mai mult de un an de când au început reuniunile Grupului de Contact de la Minsk, singurul mecanism de dialog în care se întâlnesc reprezentanții Kievului și cei ai separatiștilor proruși. „Trebuie să convină asupra organizării alegerilor locale (în estul Ucrainei) și asupra revizuirii legii privind statutul special al regiunii (Donbas), să aplice punctul privind amnistia prin adoptarea unei legi care să interzică urmărirea penală” a combatanților, a enumerat el condițiile separatiștilor, reflectate și în poziția Moscovei. Între timp, în estul Ucrainei, continuă confruntările sporadice între armata ucraineană și separatiști, numeroasele acorduri de încetare a focului fiind până în prezent toate încălcate.
Pe de altă parte, Rusia a început desfășurarea a două brigăzi de infanterie mecanizată la frontierele ei occidentale, în apropierea Ucrainei, ca răspuns la intensificarea activității NATO în Europa de Est, a declarat o sursă militară rusă agenției Interfax. „În timp ce se formează trei noi divizii (care să fie dislocate la frontierele cu Europa), au fost reamplasate către frontiera occidentală două brigăzi de infanterie mecanizată care anterior erau bazate în centrul țării", a explicat sursa. Brigada a 28-a mecanizată a început dislocarea dinspre Ekaterinburg (zona Munților Urali) către regiunea Briansk, în timp ce Brigada a 23-a își va muta amplasamentul din Samara (Volga inferioară) către regiunea Belgorod, "măsuri care sunt fără nicio îndoială un răspuns în fața activității crescânde a NATO în apropierea frontierelor Rusiei", a mai spus reprezentantul armatei ruse.
Ziarul ucrainean Segodnia a scris că armata rusă a relocat trupe și blindate de-a lungul graniței cu Belarus, unde ar intenționa să creeze baze militare cu un potențial ofensiv considerabil. Publicația de la Kiev se bazează pe informații și fotografii furnizate de organizația ucraineană de experți militari și voluntari InfoNapalm, care nu doar că monitorizează trupele ruse din Donbas - teatrul unui conflict armat din estul Ucrainei - ci și urmărește mișcările trupelor ruse de-a lungul graniței Federației Ruse cu Belarus și Ucraina. La 24 mai 2016, potrivit InfoNapalm, militari ai Brigăzii 28 motorizate din Ekaterinburg au sosit la Klințî (regiunea Briansk), a relatat, la rândul său, site-ul opoziției belaruse Charter97.org. Orașul Klințî este situat în apropiere de frontiera rusă cu Belarus și cu Ucraina.
Şi dacă din perspectivă politică şi militară, Ucraina nu întrevede nicio luminiţă la capătul vreunui tunel, măcar din punct de vedere financiar să fie mai bine. Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral) a adoptat, aproape în unanimitate, o reformă a sistemului judiciar, considerată vitală pentru reluarea programului de ajutor financiar internațional pentru Ucraina. Unul din punctele principale ale reformei este crearea unui tribunal independent anticorupție în termen de un an, iar o altă prevedere restrânge imunitatea judecătorilor, care vor răspunde în fața justiției pentru orice faptă penală, nu însă și pentru deciziile luate în instanță. „Vom restabili dreptul ucrainenilor la adevăr, dreptul lor la justiție”, a declarat președintele Petro Poroșenko, într-o intervenție care a precedat votul. „Oricare ar fi reformele pe care le adoptăm, ele se lovesc de tribunale corupte”, a denunțat președintele Radei, Andrii Parubii, amintind că, potrivit unui recent sondaj, 81% dintre ucraineni nu au încredere în justiție.
