Polonia recruteaza zeci de mii de soldati si mercenari.
De teama ameninţărilor Rusiei, Polonia va începe să recruteze, din septembrie, 35.000 de membri ai forţelor paramilitare pentru a-şi suplimenta efectivele de apărare, a relatat BBC News online. Şi asta se întâmplă după ce Polonia a insistat mai bine de doi pentru ca NATO să construiască baze pe teritoriul său. Acum, în pragul instalării scutului antirachetă, Polonia a intrat puţin în panică, dat fiind declaraţiile de-a dreptul belicoase ale Rusiei, precum şi intensificarea mutărilor de trupe ruseşti şi aşezarea lor strategică în Marea Neagră.
Din noile unităţi paramilitare vor face parte civili cu pregătire militară. Anunţul a fost făcut ministrul polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, şi vine ca urmare a tensiunilor cu Rusia pe fondul posibilei încercări de extindere a influenţei Kremlinului în Europa de Est. Oficiali polonezi au explicat că noile unităţi de apărare sunt o metodă de contracarare a războiului "hibrid" pe care Rusia l-ar fi folosit pentru a se infiltra în Ucraina, prin încurajarea conflictului din estul ţării şi anexarea peninsulei Crimeea. Pentru a contracara orice ofensivă din partea Rusiei, NATO a anunţat suplimentarea efectivelor militare din zona Europei de Est. Un batalion NATO va fi detaşat în Polonia şi alte trei în statele baltice - Estonia, Lituania şi Letonia. Numărul total al militarilor ar ajunge la 4.000, militari care vor asigura securitatea pe baza unei scheme rotative. Detaliile legate de detaşarea acestor trupe NATO vor fi finalizate în cadrul summitului NATO de pe 8-9 iulie, de la Varşovia.
Mai mult decât atât, Polonia, intens preocupată în legătură cu securitatea sa, își va spori anul viitor forțele armate la 150.000 de oameni, față de 100.000 în prezent, a anunțat ministrul polonez al apărării, Antoni Macierewicz, citat de AFP. El nu a menționat explicit anexarea Crimeii de către Rusia sau conflictul separatist din Ucraina, dar aceste evenimente au determinat Polonia să-și întărească apărarea și să obțină din partea NATO o prezență sporită a forțelor sale pe teritoriul său. ''Am decis să creștem efectivele armatei poloneze. Estimăm că anul viitor vor ajunge la circa 150.000 de soldați'', a declarat Macierewicz, care s-a adresat unor tineri soldați care au depus jurământul. În opinia ministrului polonez, ''un element important al acesteia va fi apărarea teritorială, parte integrantă a forțelor armate poloneze în calitate de cea de-a cincea componentă'', după armata terestră, marină, aviație și forțele speciale. Macierewicz a subliniat în ajun, la un congres al organizațiilor militare, că primele unități de apărare teritorială, formate din civili care au urmat o pregătire militară, vor fi gata în curând, începând cu regiunile orientale ale Poloniei.
Luând în considerare cazul anexării Crimeei de către Rusia, statele baltice manifestă îngrijorări că s-ar putea confrunta cu situații similare. Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a subliniat că Alianța Nord-Atlantică nu vrea sub nicio formă un conflict cu Rusia. "NATO ia măsuri de natură defensivă în mod corespunzător, iar acest lucru înseamnă că noi contribuim la apărarea noastră comună", a declarat Stoltenberg, după o întâlnire cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. Astfel, NATO va avea o prezență militară de-a lungul graniței cu Rusia pentru prima oară de la finalul Războiului Rece.
Îngrijorările sunt şi mai mari în contextul în care Rusia a trimis lansatorul de rachete nucleare cu rază scurtă de acţiune Iskander-M în Kaliningrad, o exclavă rusă, aflată între Polonia şi statele baltice. Aflat într-o vizită în Atena, preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, pe fondul găzduirii elementelor sistemului antirachetă american, considerat o ameninţare la adresa Moscovei. Liderul de la Kremlin a acuzat că, deşi Moscova a solicitat în nenumărate rânduri că va lua măsuri represive în caz contrar, Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat aceste avertismente.
Reamintim, foarte pe scurt, că planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia a fost de la început o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Acum în să, statele Turcia, Bulgaria şi România vorbesc despre crearea unei flote comune care să întărească puterea NATO în Marea Neagră, iar replicile Rusiei sunt pe măsură.
