Bancile din Grecia, puse la... regim de finantistii europeni
Scandalul financiar cu profunde implicaţii economice dintre Grecia şi creditorii internaţionali este departe de a se finaliza. Potrivit unor surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, citate însă de Reuters, este puțin probabil ca băncile din Grecia să recâștige accesul la finanțarea ieftină de la Banca Centrală Europeană (BCE), finanţare de care grecii au atât de multă nevoie. Ce se va întâmpla dacă banii europeni nu vor începe să intre în Grecia, aşa cum era preconizat a se întâmpla dacă statul greu încercat reuşea să-şi plătească prima tranşă a datoriei la timp, citiţi în materialul care urmează.
În cadrul ședinței de politică monetară a BCE, unde masa tratativelor a avut nuanţe închise la culoare, speranţele creditorilor eleni s-au năruit. Aceştia sperau că BCE va începe să accepte din nou obligațiunile grecești drept garanții în schimbul creditelor. Însă acest lucru nu s-a întâmplat. În februarie 2015, BCE a renunțat brusc să mai accepte obligațiuni grecești drept garanții pentru finanțare, transferând practic către Banca Centrală a Greciei povara finanțării băncilor elene. Analiștii susțin că decizia BCE a fost un răspuns la abandonarea programului de reforme de către Guvernul elen. Reamintim că Guvernul elen îşi asumase un program sever de măsuri de austeritate pe care îşi luase angajamentul să le pună în practică începând din acest an, cu prelungire până în 2018. Atunci când Guvernul condus de Tsipras a luat această decizie, singura posibilă pentru a evita un Grexit, clasa politică elenă s-a împărţit în două tabere însă, în afară de premier, nimeni nu a venit cu o soluţie măcar convenabilă de depăşire a profundei crize economice.
Acum, când măsurile de austeritate trebuie puse în aplicare, grecii au ieşit în stradă strigând împotriva lor. Şi este firesc, spune premierul Tsipras. „Nimeni nu vrea să i se micşoreze salariul sau pensia cu care a fost obişnuit. Este greu să faci un cetăţean să se gândească la binele general. Pentru asta suntem noi aici şi oricât ar fi greu, ne vom asuma până la capăt această misiune, singura posibilă pentru salvarea ţării”, a declarat premierul.
Dacă BCE ar fi decis să accepte obligațiunile grecești drept garanții în schimbul creditelor, creditorii eleni ar fi putut renunța la finanțarea de urgență (ELA) de la Banca Centrală a Greciei și ar fi putut beneficia de finanțare mai ieftină de la BCE. Speranțele au crescut recent, în urma deciziei Eurogrupului de a debloca noi fonduri pentru Grecia, după ce țara a finalizat cu succes evaluarea programului de asistență financiară.
Însă problemele au devenit insurmontabile atunci când Guvernul de la Atena a refuzat să adopte unele măsuri suplimentare cerute de creditorii internaționali, cum ar fi retragerea unor beneficii pentru pensionari, care au protestat, timp de mai multe zile, în stradă. Acesta este motivul pentru care era foarte puţin probabil ca BCE să accepte obligațiuni grecești drept garanții pentru finanțare. Reprezentanții BCE nu au comentat nimic pe această temă.
Ministrul elen de Finanțe, Euclid Tsakalotos, și-a exprimat săptămâna trecută speranța că Atena va intra rapid în programul de relaxare cantitativă al BCE (QE). În martie 2015, BCE a demarat mult-așteptatul program de relaxare cantitativă (QE), menit să redreseze economia zonei euro și să evite riscul unei spirale deflaționiste. Președintele BCE, Mario Draghi, a anunțat achiziții lunare combinate de obligațiuni suverane ale statelor din zona euro și bonduri corporatiste de până la 80 de miliarde de euro. "Unul dintre obiectivele noastre în această evaluare era intrarea în programul de relaxare cantitativă al BCE, ceea ce sperăm că va veni foarte curând", le declarase jurnaliștilor Euclid Tsakalotos, după ce Eurogrupul a aprobat acordarea unei tranșe de 10,3 miliarde de euro (11,5 miliarde de dolari) Greciei din pachetul de asistență financiară și a prezentat o ofertă pentru reducerea poverii datoriei acesteia.
De asemenea, ministrul a explicat că atenuarea restricțiilor asupra mișcărilor de capital, introduse în iunie 2015, va depinde de revenirea banilor în depozitele bancare. În ultimele luni, Banca Centrală Europeană a redus plafonul finanțării de urgență destinată băncilor grecești, după ce restricțiile asupra mișcărilor de capital și acordul dintre Guvernul de la Atena și creditorii internaționali au dus la diminuarea retragerilor de depozite din bănci. Cele patru mari bănci grecești - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank - sunt prezente și pe piața din România.
