Proiectul flotei romano-bulgaro-turca „ar fi o descurajare serioasa pentru Rusia”
Nu poate să treacă o săptămână fără ca zidul construit în jurul scutului antirachetă, fie cel din România, fie cel care se va realiza în Polonia, să nu se înalţe cu cel puţin încă o cărămidă. Declaraţii după declaraţii se succed pe acest subiect, iar numele implicate sunt unele cu greutate. Cea mai recentă declaraţie îi aparţine secretarului general al NATO care a spus, în urma discuțiilor cu cancelarul german, Angela Merkel, că Alianța militară transatlantică nu vrea sub nicio formă un conflict cu Rusia, dar că, în același timp, își va consolida prezența militară în partea de est a Europei, relatează Deutsche Welle.
"Ne vom intensifica prezența cu o serie de batalioane consolidate pe care le vom defășura în zonele estice ale Alianței, a spus secretarul general al NATO", Jens Stoltenberg, în urma discuțiilor cu cancelarul german Angela Merkel la Berlin. Stoltenberg nu a oferit date în acest sens, însă există discuții pe tema desfășurării, prin rotație, a mai multor batalioane cu mii de militari pe teritoriul statelor baltice și Polonia.
Militarii germani ar putea fi de asemenea incluși în aceste planuri. Astfel, NATO va avea o prezență militară de-a lungul graniței cu Rusia pentru prima oară de la finalul Războiului Rece, comentează Deutsche Welle. "Am discutat despre cum vom percepe angajamentul nostru în Europa de Est", a spus cancelarul german, Angela Merkel, după întâlnirea cu Stoltenberg. Aceasta a adăugat că Germania a fost și va fi mereu o țară ce consideră Actul Fondator privind relațiile NATO-Rusia ca pe un document important. "Nu încălcăm Actul Fondator, încă ne situăm în cadrul lui și vom continua să îl susținem", a spus ea.
Germania intenționează să rămână în dialog cu Rusia și menține deschise canalele politice și diplomatice. Pe de altă parte, țara este angajată de asemenea în îndeplinirea altor datorii care au legătură cu Alianța. Mai mulți pași importanți vor fi făcuți, de asemenea, la summitul NATO în Varșovia, a spus Merkel. Stoltenberg a subliniat că Alianța militară transatlantică nu vrea sub nicio formă un conflict cu Rusia. "NATO ia măsuri de natură defensivă în mod corespunzător, iar acest lucru înseamnă că noi contribuim la apărarea noastră comună", a spus acesta. Luând în considerare cazul anexării Crimeei de către Rusia, statele baltice manifestă îngrijorări că s-ar putea confrunta cu situații similare. "Vedem o Rusie care este pregătită să folosească forța militară pentru a modifica granițele care au existat în Europa de la Al Doilea Război Mondial", a spus Stoltenberg. "NATO trebuie să reacționeze la acest lucru, iar noi facem astfel încât să ne consolidăm securitatea comună la un nivel cum nu am mai făcut-o de la Al Doilea Război Mondial", a mai subliniat secretarul general al NATO.
Şi dacă vocile eurpene sub destul de aprinse pe acest subiect, expertul în intelligence şi profesor la National Intelligence University din Washington, Joel Shapiro, a declarat, într-un interviu acordat Gândul, că dacă ar fi "în locul României", nu s-ar "îngrijora prea mult”, făcând referire la ameninţările lui Vladimir Putin la adresa României. Ameninţările lui Vladimir Putin la adresa României şi Poloniei, legate de găzduirea componentelor sistemului SUA-NATO de apărare antirachetă sunt „false”: „Sincer cred că este mai mult vorba de el”. Expertul în intelligence, care a consiliat administraţiile americane timp de aproape 30 de ani, consideră că Rusia şi Putin nu au niciun interes să atace un stat membru NATO sau să declanşeze un război deschis şi de amploare, care ar putea să escaladeze la scară nucleară, însă între timp fac paradă în Siria, în folosul sprijinului ruşilor de acasă şi al etalării forţei de altă dată. Joel Shapiro crede că proiectul flotei „ar fi o descurajare serioasă pentru Rusia” şi că ideea ca această flotă să fie formată de cele trei state NATO riverane – România, Bulgaria şi Turcia – este „un compromis raţional”.
Profesorul Shapiro a vorbit de asemenea despre proiectul României privind o flotă navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dar şi despre terorism şi setea de putere a serviciilor secrete în astfel de momente. „Serviciile pot merge până la un punct, pentru că altfel ne-ar afecta libertăţile. România fiind acum o ţară democratică, este foarte important ca atât Guvernul, cât şi Parlamentul să înţeleagă cum să asigure echilibrul pentru ca pe de o parte cetăţenii să fie protejaţi, iar pe de altă parte ţara să fie şi ea protejată”, spune profesorul Joel Shapiro.
„Cred că este modul lui Putin de a trata ţările care fac lucruri care nu sunt pe placul lui. Sincer cred că este mai mult vorba de el. (…) Dacă aş fi în locul României, nu m-aş îngrijora prea mult. Pentru că nu cred că cineva vrea un război nuclear, inclusiv domnul Putin”, consideră Joel Shapiro, potrivit sursei citate.
