Umanitar: centre ONU pentru minori refugiati si familii destramate
În sfârşit, după nenumăratele studii şi semnale de alarmă trase în ceea ce priveşte soarta copiilor migranţilor, o iniţiativă de bun augur pentru aceştia vine din partea Organizației Națiunilor Unite (ONU). Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), citat de DPA, organizaţia, împreună cu UNICEF, înființează 20 de centre pentru protecția minorilor neînsoțiți și a familiilor de migranți care se deplasează din Grecia pe așa-zisa „rută balcanică”. Concret, în aceste centre, copiii vor beneficia de asistenţă medicală, socială şi psihologică, vor putea vorbi cu translatori în limba lor şi vor fi trecuţi într-o bază de date ce conţine informaţii la nivelul întregii UE, pentru a-şi putea regăsi familiile. Unul dintre cele mai importante obiective pe care le avem este reintegrarea copiilor în familii, a declarat un reprezentant al UNHCR.
O problemă extrem de importantă şi cu care deja se confruntă autorităţile europene, dar care încă nu a intrat pe eşichierul intereselor de la marile mese europene, este cea a familiilor de refugiaţi destrămate din varii motive. Unul dintre cele mai des întâlnite este modul în care călătoresc refugiaţii şi condiţiile precare de siguranţă în care sunt transportaţi. Nenumăratele naufragii, în care este salvată doar o parte a numărului de călători, sunt un alt motiv extrem de important. Odată ajunşi pe uscat, migranţii sunt împărţiţi în diverse tabere sau încearcă să ajungă, prin propriile mijloace în locuri despre care nu ştiu mai nimic. Drumul le este presărat cu diferite obstacole, fie în ce priveşte comunicarea (limba), fie cazarea (adesea stau în tabere improvizate pe care le numesc „lagăre”), fie modul în care sunt primiţi în comunităţi etc. Şi pleacă din nou, în încercarea de a găsi un loc mai bun pentru a trăi. Adesea, asistenţii sociali nu apucă să-i introducă în baze de date sau le scriu greşit numele, făcând astfel imposibilă identificarea ulterioară.
Toate aceste probleme au stat la baza destrămării familiilor şi a îngreunării regăsirii lor, iar conştientizarea acestui aspect de abia acum începe. ONU şi UNICEF s-au gândit să vină în întâmpinarea acestui fenomen şi să încerce să prevină, pe cât posibil, deoarece răul a fost deja făcut în zeci de mii de cazuri, marea isterie birocratică ce stă pe cale să înceapă.
Astfel, pentru început, reprezentanţii şi voluntarii UNHCR şi UNICEF, vor organiza 20 de centre al căror scop este să servească drept locuri sigure unde copiii și părinții lor se pot odihni și primi consiliere, dar și unde se pot reuni, dat fiind multele exemple prezentate mai sus. Şi o purtătoare de cuvânt a UNICEF la Geneva a subliniat aceste aspecte, ea declarând că multe familii au fost despărțite în condițiile de haos de la frontiere sau când s-au îmbarcat în autobuze. Mai mult decât atât, potrivit agențiilor ONU, copiii care călătoresc neînsoțiți sunt supuși riscurilor de îmbolnăvire, de a deveni victime ale violențelor și traficului de persoane. „Viețile copiilor aflați în tranzit au fost date peste cap. Acești copii sunt confruntați cu suferințe și pericole la fiecare pas”, a subliniat Marie-Pierre Poirier, coordonatoarea programului european al UNICEF pentru refugiați.
În cadrul acestui uriaş proiect, patru centre sunt deja operaționale pe insulele grecești și de cele două părți ale frontierei eleno-macedonene. Altele urmează să fie deschise în viitoarele trei luni în Grecia, Macedonia, Serbia, Croația și Slovenia. Potrivit FRONTEX, peste 100.000 de copii sunt daţi dispăruţi, începând de anul trecut, în mai multe state ale UE, iar fenomenul este cât se poate de îngrijorător dacă ţinem cont de toate elementele expuse mai sus şi de problemele aproape tragice cu care se confruntă sistemul european, abia creat, în ce priveşte identificarea şi ţinerea sub control a evidenţei migranţilor.
Şi Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați are date îngrijorătoare. Potrivit angajaţilor acestui organism, anul trecut, peste 90.000 de copii neînsoțiți ori separați de familiile lor au depus cereri de azil în Europa, majoritatea în Germania și Suedia. Mai mult decât atât, dintre migranții care traversează Mediterana din Turcia spre Grecia, 60% sunt femei și copii, adică persoane considerate a fi în pericol din pricina traficanţilor de carne vie şi organe sau a grupurilor infracţionale organizate.
