Grecia, sustinuta de Germania, „lapidata” de Austria
O nouă retorică în ce priveşte migraţia în Uniunea Europeană (UE) vine dintr-o sursă suprinzătoare, şi anume, Germania. Dacă până acum cancelarul Germaniei, Angela Merkel, milita pentru politica uşilor deschise, scăzând dramatic în sondaje din acest motiv, acum ea şi-a schimbat dinamica oratorică şi pozează în susţinătoarea Greciei, pe care UE nu o poate lăsa „să se prăbușească în haos” în fața afluxului migrator, a declarat ea, la începutul lunii martie, în contextul în care mii de migranți sunt blocați pe teritoriul Greciei după închiderea frontierelor în Peninsulă Balcanică, transmite AFP. Mai mult decât atât, cancelarul german a propus ca Grecia să primească o sumă suplimentară din bugetul UE destinat problemelor legate de migranţi, ca să se poată organiza mai bine.
„Puteți crede că țările din zona euro au luptat până în ultimul moment pentru ca Grecia să rămână în zona euro (...), iar un an mai târziu, la final, să lăsăm Grecia să se prăbușească în haos?”, a declarat Angela Merkel în cursul unei emisiuni de televiziune, lansând un apel pentru ca Atena „să nu fie abandonată astfel”. Pentru gestionarea mai bună a fluxului de migranți, Macedonia și celelalte țări de pe așa-numita „ruta balcanică” folosită de refugiați în drumul lor spre Europa Occidentală au convenit să închidă frontierele dintre ele pentru 36 de ore și apoi să înceapă intrarea a numai 580 de persoane în fiecare zi. Această decizie a stârnit vii proteste în rândurile migranţilor, care au blocat zona de frontieră dintre Macedonia şi Grecia. Potrivit autorităţii locale macedonene, aproximativ 10.000 de migranţi s-ar afla în cele două tabere organizate la graniţă, precum şi pe cont propriu, în câmp.
Şi dacă Merkel le ţine partea grecilor, înregistrând zâmbete din partea premierului Alexis Tsipras, cancelarul austriac, Werner Faymann, a acuzat Grecia că se comportă „ca o agenție de voiaj”, permițând trecerea liberă a migranților spre vestul Europei, relatează AFP. „Nu mai înțeleg politica grecilor. Este inacceptabil ca Grecia să acționeze ca o agenție de voiaj și să lase toți migranții. Anul trecut, Grecia a primit 11.000 de cereri de azil, iar noi 90.000. Acest lucru nu trebuie să se repete”, a estimat Faymann, într-un interviu pentru cotidianul Osterreich. Reamintim că Viena a introdus pe 19 februarie cote în cazul migranților care doresc să intre pe teritoriul austriac, măsură adoptată ulterior și de țările din Balcani, ceea ce a provocat nemulțumirea Atenei, care se teme că astfel mulți migranți vor rămâne blocați pe teritoriul grec.
Austria susține că, după Suedia, este țara europeană care a primit anul trecut cei mai mulți migranți raportat la populația sa de 8,5 milioane de locuitori. Țara central-europeană a primit deja 37.500 de refugiați suplimentari în acest an, după cum a menționat Werner Faymann. Declaraţiile aproape belicoase ale acestei ţări în ce priveşte felul în care se descurcă Grecia cu problema migranţilor, au făcut ca autorităţile elene să interzică prezenţa, pe teritoriul ţării, a oricărei formă de autoritate austriacă, creând o situaţie fără precedent din punct de vedere diplomatic. Mai mult, premierul Austriei a declarat, recent, că, dacă Grecia continuă să nu se descurce, el propune să fie scoasă din Schengen şi chiar din UE.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat, în urma unei întrevederi la Atena cu premierul grec, că este conştient de faptul că respectarea regulilor Schengen nu va rezolva criza migraţiei, dar că în absenţa acestui lucru nu există nicio şansă de soluţionare a ei. “Trebuie să evităm să credem într-o iluzie, potrivit căreia, în loc de respectarea integrală a regulilor Schengen, ar putea exista o altă soluţie europeană, uşoară şi convenabilă. Respectarea regulilor Schengen nu va rezolva criza migraţiei. Sunt perfect conştient de asta. Însă fără de acest lucru nu aveam nicio şansă să o soluţionăm”, a averizat Donald Tusk, potrivit unui document publicat pe site-ul instituţiei. Acesta a mai subliniat că Grecia este statul cei mai puternic afectat de criza migraţiei, reluându-şi declaraţiile făcute la Atena în urmă cu două saptamâni, potrivit cărora excluderea statului elen din Schengen nu va rezolva această criză. “Grecia face parte din Schengen, din zona euro şi din UE şi aşa va rămâne”, a afirmat Tusk.
Comisia Europeană a propus oficial, miercuri, acordarea a 700 de milioane de euro, în următorii trei ani, statelor membre UE care se confruntă cu crize generate de imigranţi, 300 de milioane urmând să fie oferite de urgenţă Greciei, unde, după cum spuneam, aproximativ 10.000 de persoane sunt în continuare blocate la frontiera cu Macedonia. Alte 400 de milioane de euro vor fi destinate, până în anul 2018, ţărilor UE care se confruntă cu crize umanitare asociate migraţiei.
