Peste 1.000.000 de migranti au intrat oficial in UE, in 2015. Cifra reala?
Nu mai este nevoie să detaliem despre criza denumită şi fenomenul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa. Repercusiunile acestui asalt devin, pe zi ce trece, din ce în ce mai vizibile, şi nu în sensul bun al cuvântului, ca să nu amintim decât de recentele evenimente care au avut loc la Koln şi în care peste 1.000 de bărbaţi au supus la agresiuni sexuale sute de femei chiar în noaptea de Anul Nou. Potrivit autorităţilor, majoritatea agresorilor s-au dovedit a face parte din rândurile refugiaţilor. Dincolo de acest (sperăm) unic incident, imigranţii se confruntă cu multe lipsuri, fiind nevoiţi să vieţuiască în condiţii de trai cumplite, în tabere improvizate pe câmpuri şi dealuri, fără nicio speranţă într-un viitor mai bun. Câţi anume dintre migranţi trăiesc în astfel de condiţii şi câţi nu au trecut pe sub lupa autorităţilor, nu se ştie. Concret, nici măcar cele mai recente cifre ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM) nu creionează o realitate corectă, căci, dacă ar fi să ne luăm după numerele vehiculate pe parcursul anului trecut, în Europa ar fi ajuns peste 1.500.000 de migranţi. La OIM sunt însă înregistraţi doar puţin peste un milion.
Aşadar, potrivit bilanţului oficial al OIM, numărul migranţilor care au pătruns anul acesta în Europa - pe uscat şi pe mare - a depăşit pragul de un milion, potrivit jurnaliştilor de la BBC News online. Chiar dacă discrepanţa dintre cifrele oficiale şi cele ale publicaţiilor care au urmărit subiectul este mare, cifra rămâne oricum uriaşă, căci este vorba despre de patru ori mai mulţi migranţi decât au sosit pe bătrânul continent anul trecut. Pragul simbolic a fost depăşit la sfârşitul anului trecut, potrivit OIM, care precizează că numărul total al migranţilor care au sosit pe mare şi pe uscat a ajuns la 1.005.504.
Potrivit statisticilor OIM, cei mai mulţi dintre migranţi sunt originari din Siria, Irak şi Afganistan. Aproximativ 455.000 dintre aceşti refugiaţi provin din Siria, iar alţi peste 186.000 din Afganistan. Cei mai mulţi dintre refugiaţi au ajuns în Europa pe mare - peste 800.000 de persoane au traversat marea din Turcia în Grecia, riscându-şi vieţile la fiecare val şi căzând pradă traficanţilor de persoane. În total, 3.695 de migranţi s-au înecat anul acesta sau sunt daţi dispăruţi, potrivit OIM.
Aceste persoane cu statut special, care au luat statele UE prin surprindere, au pătruns pe teritoriul Europei prin şase ţări - Grecia, Bulgaria, Italia, Spania, Malta şi Cipru. În faţa acestui aflux de migranţi, unele state UE au construit garduri şi au introdus controale la frontieră - în pofida faptului că fac parte din spaţiul de liberă circulaţie Schengen. În acest moment, din acest motiv, proiectul Schengen este întrerupt, devenind o banală aducere aminte în faţa noilor realităţi. Iar amintirea Schengen a devenit şi mai îndepărtată odată cu atacurile teroriste care au lovit Uniunea Europeană (UE) şi avându-şi debutul în Franţa, la Paris.
În prima săptămână din acest an, UE a convenit să suplimenteze numărul membrilor Agenţiei pentru protecţia frontierelor externe - Frontex - în Grecia, o ţară considerată un punct de intrare-cheie şi, totodată, una dintre slăbiciunile Uniunii în acest domeniu. După ce sosesc în Grecia, numeroşi migranţi încearcă să plece spre nord, către statele din Balcani, însă Macedonia refuză, în prezent, să le permită celor care nu provin dintr-o zonă aflată în război să treacă frontiera, din Grecia. Ungaria este şi ea vârf de lance în ce priveşte intoleranţa refugiaţilor. După ce şi-a construit un gard din sârmă ghimpată şi a fost scena câtorva episoade dure la adresa migranţilor, Ungaria duce acum un „război” de guerilă verbală împotriva celorlalte ţări care au fost de acord să găzduiască migranţi. Şi alte ţări urmează modelul Ungariei, cel mai deschis stat, dacă-i putem spune aşa, în ce priveşte această problemă, rămânând Germania unde, cel puţin la nivel declarativ, umnitatea este la ea acasă. De altfel, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a luat şi o medalie pentru comportamentul său în ce priveşte problema refugiaţilor. Mizând pe cartea umanităţii, cancelarul a pierdut însă foarte mult în sondaje, iar episodul de la Koln nu a fost de natură să o ajute.
