Aderarea Romaniei la moneda Euro: 2019 sau 2020?
Țara noastră a aderat la Uniunea Europeană în 2007 și încă de atunci s-au stabilit datele în care moneda euro va înlocui leul românesc. Anii stabiliți nu au reușit să se transforme în obiective îndeplinite din lipsa mai multor factori. Care sunt condițiile care pun bețe-n roate aderării României la moneda euro și când preconizează guvernatorii că se va realiza cu precizie, numai BNR ne poate spune.
Uniunea Europeană însumează 28 de state membre însă numai 19 din acest total au adoptat moneda euro ca monedă națională. Cu excepția Marii Britanii și Danemarca (care au recurs la clauza care le scutește de obligarea acestei reguli), celelalte state s-au angajat în decizia de a urma toate demersurile necesare pentru a îndeplini criteriile care convertesc moneda națională actuală în euro (potrivit tratatului de la Maastricht). În această situație se află inevitabil și țara noastră. Condițiile convergenței presupun: „inflație și dobânzi apropiate de cele ale țărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit și datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergență este posibilă prin analiza unor indicatori de aliniere structurală (convergență reală), precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanțarea deficitului de cont curent, costul forței de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerință este continuarea procesului de preluare și transpunere în legislația națională a reglementărilor comunitare (convergența juridică)” postează site-ul Băncii Naționale Române. Pentru verificările care atestă demersul acestor criterii îndeplinite, Comisia Europeană și Banca Central Europeană (BCE) se ocupă o dată la doi ani (sau la fiecare solicitare făcută de un stat membru). Inițial, evenimentul economic major era programat pentru 2015 însă, în urma ultimei analize efectuate, rezultatele propun amânarea adoptării monedei euro pentru 2019. Noul obiectiv al României prevede acum creșterea competitivității și evitarea dezechilibrelor macroeconomice. Încă din 2011 (luna mai), coordonarea acestui progres a revenit prim ministrului, guvernatorului BNR, ministrul Finanțelor Publice, miniștrii și conducători ai altor instituții guvernamentale, reprezentanți si asociațiilor patronale și sindicale.
Turbulențele economice care au traversat Europa odată cu criza economică au susținut ca și scuză plauzibilă pentru nerespectarea termenului de aderare a României la moneda euro în 2015. Din cauza stadiului reformelor structurale și fundamentelor economice analiștii prevăd o înârziere chiar și pentru următorul termen propus (premierul Victor Ponta declarând că 2020 ar fi un orizont mult mai realist decât 2019); pe de altă parte procesul de adoptare a monedei euro nu trebuie tratată nici într-o viteză deoarece România s-ar putea trezi în situația Greciei, Spaniei și a Portugaliei, care au accelerat procesul de aderare din motive politice, iar astăzi se confruntă cu reforme profunde. „Dacă ne grăbim să ajungem în zona euro fără să convergem în termeni reali cu nivelul de trai și productivitatea muncii nu vom putea să facem față la eventualele șocuri ce apar din exteriorul sau din interiorul zonei euro. O țară trebuie să fie pregătită atunci când intră în zona euro pentru că, odată intrată, nu poate evolua. Dacă ești foarte slab, nu poți să faci față concurenței. Este cert că aici nu funcționază principiul aruncă-l în apă și va învăța să înoate, ci principiul aruncă-l în apă și se va îneca sigur” a ținut să menționeze consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Pentru ca trecerea la moneda euro să fie un obiectiv sigur pentru 2020, Ziarul Financiar explică: „România are nevoie de creștere economică de peste 2% pe an pentru a converge spre clubul zonei euro.” Părerea este susținută și de economistul șef Raiffeisen Bank, Ionuș Dumitru: „O creștere economică de 3-4% minimum este absolut necesară pentru a avea convergența reală rezonabilă și într-un interval de timp nu foarte îndepărtat. Convergența reală nu vine de la sine. Mai este mult de muncă în termeni de reforme structurale. Dacă economia din zona euro și economia Europei cresc cu 1-2% și România crește tot cu 1-2%, nu se produce nicio convergență.”
Deși ultimul termen amintește că pe data de 1 ianuarie 2019 România va beneficia de salarii și prețuri în euro, atât premierul cât și BNR se abțin de la orice declarație oficială tocmai pentru că acest proces depinde foarte mult și de schimbările ce vor avea loc în anii următori, iar acestea sunt momentan imprevizibile oricât de mult s-ar încerca structurarea situației economice.
