Ex-presedinte, acuzat de crime de razboi, la Londra
Celebrul Tribunal din Westminster, Londra, a fost însărcinat cu examinarea cererii de extrădare spre Serbia a lui Ejup Ganic, fost înalt responsabil bosniac, acuzat de crime de război, după ce acesta a fost arestat la Londra, în luna martie 2010. Confruntarea din Ganic şi procurorul James Lewis, care reprezinta Serbia, a ţinut primele pagini ale ziarelor în toată Europa, iar mai mulţi manifestanţi s-au aflat în faţa Tribunalului din Westminster pe întreg parcursul audierilor, adică mai bine de o săptămână. Potrivit acestui tip de voce populară, fostul înalt responsabil bosniac, Ejup Ganic, se face vinovat de crime de război, deoarece a ordonat executarea unor soladaţi care se predaseră deja.
Acuzaţiile care i se lui Ganic (profesor de inginerie, doctor în ştiinţe, al Massachusetts Institute of Technology, preşedinte al Federaţiei Bosniei şi Hertegovinei în perioada 1997-2001) par mai degrabă desprinse din cărţile de istorie decât din actualitate. Cu toate acestea, potrivit autorităţilor din justiţie, Ganic este acuzat că a participat, în 1992, la conceperea atacurilor împotriva unei popote a ofițerilor armatei iugoslave și împotriva ambulanțelor trimise la fața locului, iar apoi împotriva unui convoi militar la Sarajevo în același an, a precizat procurorul James Lewis, care reprezinta Serbia. “Este crimă de război atacul împotriva ambulanțelor și a unor oameni care se predaseră”, a estimat el în deschiderea audierii care avea să dureze șapte zile.
Fostul înalt oficial bosniac, Ejup Ganic, care în prezent are 69 de ani, fost membru musulman al președinției bosniace în timpul războiului și ex-președinte al Federației Bosnia-Hertegovina, a fost arestat în 1 martie 2010 pe aeroportul londonez Heathrow, în baza unui mandat de arestare emis de Serbia pentru crime de război în cursul conflictului în Bosnia (1992-1995). La jumătatea lunii martie, el a fost pus în libertate, dar sub control judiciar. Autoritățile de la Belgrad îl consideră implicat în atacul împotriva convoiului armatei, în mai 1992, în cursul căruia 18 soldați au fost uciși. La timpul respectiv, el făcea parte din președinția bosniacă. Ganic, care se opune extrădării, a acuzat autoritățile britanice că vor să “rescrie istoria” în profitul comunității sârbe. “Au trecut 18 ani de la aceste evenimente și există sute și sute de incidente de acest gen”, s-a apărat el. “Sârbii încearcă să înșele sistemul judiciar britanic spunând “Noi suntem o țară organizată, care poate face un proces echitabil”.”
Procurorul însărcinat cu elucidarea acestui caz a precizat că nu este treaba justiției britanice de a decide culpabilitatea sau inocența acuzatului, ci instanţele Regatului Unit trebuie doar să stabilească dacă el trebuie să răspundă pentru faptele sale. Potrivit lui Ganic, este de neconceput să se considere că înalții conducători bosniaci nu erau la curent cu faptul că un convoi al armatei iugoslave circula pe străzile orașului Sarajevo. Procurorul James Lewis și-a exprimat intenția de a prezenta mesaje radio interceptate în care Ganic ordona comandanților bosniaci aflați pe teren și de a aduce ca martor un supraviețuitor al atacului împotriva convoiului.
Un purtător de cuvânt al Biroului Procuraturii Bosniace, Boris Grubesic, a declarat că procurorii bosniaci trimit de asemenea o cerere urgentă pentru extrădarea lui Ganic. El a declarat că Bosnia este îndreptăţita pe baza legii internaţionale să îşi judece cetăţenii suspectaţi de crime de război. Oficialii bosniaci au criticat arestarea lui Ganic şi susţin că acest lucru nu numai că va afecta relaţiile dintre cei doi vecini balcanici, ci va afecta şi relaţiile interetnice din interiorul Bosniei. Trebuie să menţionăm că, în Bosnia, Ganic are statut de erou şi este o figură remarcabilă, admirată şi apreciată.
Finalul procesului vine cu o surpriză de proporţii. Pe 27 iulie, Tribunalul din Westminster nu este de acord cu extrădarea şi îl eliberează pe Ejup Ganic, judecătorul afirmând că, potrivit dovezilor şi probelor, cererea de extrădare ar avea la bază scopuri politice şi că ar putea da naştere la abuzuri cu care respectiva Curte nu poate fi de acord.
În faţa tribunalului au fost comasate forţe de poliţie pentru a preveni orice escaladare a vreunei manifestări, deoarece mai mulţi protestatari au agitat, pe parcursul întregului proces, pancarte cu sloganele “Ganic - sânge pe mâini” și “Președinte bosniac, criminal de război”.
