Impactul 3D al mareei negre: ecologic, economic si social
Impactul uneia dintre cele mai mari catastrofe ecologice ale prezentului, cea din Golful Mexic, numită şi “mareea neagră”, a fost estimată iniţial greşit în toate privinţele şi în ce priveşte impactul asupra mediului şi în ce priveşte costurile implicate de o asemenea catastrofă. Mai mult, cifrele şi estimările autorităților americane şi cele ale experților grupului British Petroleum (BP) au fost complet eronate. Haideţi să aruncăm împreună o privire retrospectivă asupra celei mai mari catastrofe ecologice cu care s-au confruntat SUA vreodată.
Explozia platformei petroliere Deepwater Horizon şi efectele sale cumplite, deversarea de petrol în Golful Mexicului este de-acum unanim considerată drept cel mai grav dezastru ambiental provocat de om din istorie. Potrivit celor mai “negre” previziuni, această catastrofă va continua să ucidă timp de multe generaţii, transformând întregul Golf Mexic într-o zonă moartă. Animalele, viaţa omului, până şi industriile, toate au suferit daune şi distrugeri permanente.
Totul a început la 20 aprilie 2010 când, la o adâncime de 1.500 m în Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodează puţul de petrol al platformei Deepwater Horizon, aflată în proprietatea companiei Transocean şi închiriată colosului petrolier BP. Mor 11 muncitori şi alţi 17 sunt răniţi. O estimare vorbeşte despre circa 1.000 de barili de petrol care se revarsă zilnic în mare. Două zile mai târziu, platforma în flăcări se scufundă. Pe 25 aprilie, BP încearcă repararea platformei cu roboţi subacvatici, dar eşuează. Trei zile mai târziu, funcţionarii americani afirmă că cel puţin 5.000 de barili (800.000 litri) de ţiţei sunt deversaţi zilnic. Paza de coastă a SUA declanşează o procedură de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafaţa mării, eliminând 67.000 de barili.
Pe 29 aprilie, Guvernatorul statului Louisiana declară stare de urgenţă. Pe 14 mai, BP începe procedura de inserare a unui tub flexibil cu lungimea de o milă în conducta deteriorată, astfel încât o navă-cisternă să poată aspira petrolul. Funcţionează, dar reuşeşte să strângă doar 2.000 barili/zi. 24 mai - BP oferă 500 milioane de dolari pentru studiul efectelor mareei negre. Pe 26 mai se declanşează operaţiunea “Top Kill”, care prevede acoperirea puţului prin pomparea de nămoluri grele. Pe 27 mai, dispersia de petrol este estimată la 19.000 barili/zi, calificându-se drept “cel mai grav dezatru ambiental din istoria SUA”. Pe 29 mai, BP admite că operaţiunea “Top Kill” a eşuat, iar două zile mai târziu, debutează operaţiunea “Cut and Cap”: tăierea valvei de siguranţă care nu a funcţionat la gura puţului şi acoperirea ei cu o valvă de blocare. Rezultate slabe: 1.000 de barili aspiraţi din cei 19.000 care ies din puţ zilnic.
Pe 6 iunie, BP estimează că aspirarea petrolului a crescut la cel puţin 10.000 barili pe zi. Pe 8 iunie, CNN anunţă că BP angajează 4.500 şomeri în Alabama, Mississippi şi Florida pentru a curăţa coastele. Pe 10 iunie, BP se prăbuşeşte la Bursă. Pe 11 iunie, Deepwater Horizon “elibera” ţiţei într-un ritm de 40.000 barili/zi, potrivit unei noi estimări a guvernului american; cifra este acum de 8 ori mai mare decât cea valabilă pe parcursul lunii mai (de 5.000 barili/zi).
Această maree neagră începe să polueze, de asemenea, relațiile diplomatice americano-britanice, Barack Obama criticând violent gigantul petrolier şi provocând o ripostă din partea Marii Britanii. Obama a afirmat că este hotărât “să-i bată la fund” pe responsabilii mareei negre, după ce a promis luna trecută că-și “va ține cizma” pe gâtul grupului britanic. Premierul britanic David Cameron, care se lăuda că a cultivat cu SUA o “relație specială”, a trebuit să intervină, deoarece declaraţiile preşedintelui american au iritat serios Regatul Unit.
Dividendele grupului reprezentau o adevărată mană pentru milioane de pensionari britanici acționari ai grupului, BP vărsând anual peste 10 miliarde de dolari deținătorilor săi de acțiuni. Potrivit unui comunicat al BP, mareea neagră a costat compania, în doar o săptămână, 1,6 miliarde de dolari. Experții afirmă că ea s-ar putea ridica la o sumă cuprinsă între 30 și 100 de miliarde de dolari.
Președintele american Barack Obama a declarat: “Această poluare este deja cea mai mare catastrofă ecologică pe care SUA au trăit-o vreodată. Și, spre deosebire de un cutrrmur sau de un ciclon, nu este un eveniment punctual care provoacă pagube în câteva minute sau în câteva zile”, a afirmat Obama în cadrul unui discurs solemn adresat națiunii. Președintele american a mai apreciat că “tragedia” din Golful Mexic arată că “a venit timpul să adoptăm energii curate”. “Tragedia care ne-a afectat coastele este o reamintire puternică și dureroasă că a venit timpul să adoptăm energiile curate ale viitorului”, a declarat Obama.
