Guvernul economic al UE, papusarul din umbra?
„Guvernul economic al Uniunii Europene (UE)” a stârnit nesfârşite discuţii şi adevărate scandaluri între ţările membre. Acest guvern ar fi un soi de gardian pentru politicile financiare de pe întreg continentul. Artizanii acestui proiect îndrăzneţ sunt Germania şi Franţa au prezentat controversatele planuri pentru crearea unui “guvern economic al Uniunii Europene” de pazire a politicilor financiare pe întregul continent. Responsabilul grupului de lucru, care are ca sarcină examinarea “tuturor opţiunilor posibile” pentru a preveni o nouă criză, precum cea cauzată de căderea financiară grecească, este Herman Van Rompuy, preşedintele permanent al Consiliului European (CoE). Misiunea lui va fi să elaboreze un plan principal cu cel mai bun mod de a supraveghea şi de a aplica obiectivele economice stabilite la Bruxelles, iar printre opţiunile lui se numără crearea unui “guvern economic” până la sfârşitul anului.
“Noi considerăm că CoE ar trebui să devină guvernul economic al UE şi ne propunem să creştem rolul său în supravegherea economică şi definirea strategiei UE de creştere economică”, a declarat el. Lumea politică şi economică a Europei este îngrijorată de faptul că limbajul folosit pentru crearea unui “guvern economic” ar putea fi o altă încercare de a pune mâna pe putere, în urma Tratatului de la Lisabona. Van Rompuy, fostul prim-ministru al Belgiei, este un susţinător entuziast al “la gouvernement économique”, iar în ultima lună a supărat multe capitale naţionale cu încercarea de a impune “de sus în jos”, obiectivele economice. Şi Angela Merkel, cancelarul german, a făcut apel la Tratatul de la Lisabona care să fie modificat în scopul prevenirii oricărei repetări a curentei crizei elene, care a ameninţat să devalorizeze puternic euro. “Eu voi insista pentru schimbările necesare ale Tratatului, astfel încât să putem acţiona mai repede şi mai eficient atunci când lucrurile nu merg bine, incluzând sancţiuni specifice,” a spus ea.
Britanicii sunt şi mai tranşanţi. Herman Van Rompuy, „foloseşte criza financiară pentru a lansa o încercare îndrăzneaţă de a acapara puterea asupra bugetelor naţionale“, potrivit britanicilor de la „The Independent“. „Paris, Londra şi Berlin nu au vorbit niciodată atât de mult de posibilitatea de a coordona politicile economice ale Uniunii. Este o necesitate evidentă pentru un ansamblu care are deja o monedă, instituţii, o bancă centrală, alegeri, un parlament şi o piaţă comune, dar nu are fiscalitate, nici politici comune“, a observat şi editorialistul Bernard Guetta, în „Libération“.
Şedinţa CoE (forul politic suprem al UE, ce reuneşte cei 28 de şefi de stat şi de guverne) desfăşurată recent la Bruxelles, cu ocazia dezbaterilor asupra ieşirii Greciei din criza financiară, ar putea însemna naşterea unui nou tip de guvern economic european. Această idee îndelung combătută de unele state pare acum inevitabilă, comentează analiştii europeni. „O criză este şi bună câteodată. Ea descoperă toate lucrurile la care nu ne-am fi gândit înainte, în momentul în care ne-am înhămat la un lung proiect cu toată credinţa în Dumnezeu şi cele mai bune intenţii“, consideră Dieter Wermuth, fost economist în cadrul Comisiei de consilieri economici a Guvernului german. Wermuth adaugă că pericolele asupra zonei euro ar putea împinge UE la stabilirea unui „embrion de guvern economic“.
Jurnaliştii de la „The Independent“ vin, în sprijinul afirmaţiilor lor, cu un document, o anexă confidenţială a scrisorii de invitaţie a liderilor UE la întâlnirea de la Bruxelles. „Că vorbim de o coordonare a politicilor sau de guvern economic, numai Consiliul European este în măsură să ofere şi să menţină o strategie europeană comună, pentru a promova creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă“, notează preşedintele CoE. Criza, adaugă Herman Van Rompuy, a dezvăluit „slăbiciunile Europei“, iar jurnaliştii de la „The Independent“ consideră că ideea întâlnirii de la Bruxelles este aceea „de a pune toate economiile europene sub supraveghere“ şi că mai multe decizii importante în acest sens vor fi luate în scurt timp (sursa: www.presseurop.eu).
„Paris, Londra şi Berlin nu au vorbit niciodată atât de mult de posibilitatea de a coordona politicile economice ale Uniunii“, observă editorialistul Bernard Guetta, în „Libération“. „În scurt timp, atacurile speculative împotriva punctelor slabe ale Uniunii au determinat finalizarea ideilor de „guvernare economică comună”. Această expresie reflectă ultima rezistenţă în faţa unei necesităţi evidente pentru un ansamblu care are deja o monedă, instituţii, o bancă centrală, alegeri, un parlament şi o piaţă comune, dar nu are fiscalitate, nici politici comune“, atrage atenţia Bernard Guetta. Editorialistul spune că această evoluţie se reflectă deja prin măsuri neaşteptate, luate pe cont propriu de statele puternice ale UE: „Germania vrea să ajute grecii, care au rămas fără bani, fapt ce arată că Berlinul plănuieşte o soluţie europeană, dar nu exclude să facă faţă şi singur priorităţii numărul unu: un euro stabil“.
