Cum au trecut statele UE criza economica?
Uniunea Europeană (UE) a trecut, începând din 2008, printr-una dintre cele mai grave crize financiare, economice şi, implicit, sociale din ultimele două decenii. Toate statele membre au fost nevoite să ia măsuri drastice, care implicau decizii austere pentru a se menţine pe linia de plutire în aceste domenii. Unele au gândit lucrurile în aşa fel încât populaţia să aibă cât mai puţin de suferit. Altele, dimpotrivă, au lăsat tot greul pe umerii micului contribuabil. Sub o formă sau alta, criza a afectat întreaga UE, până la cel mai profund nivel. În 2010, criza a atins apogeul, însă şi astăzi încă resimţim efectele ei.
Guvernul bulgar s-a confruntat iniţial cu o dilemă: să majoreze taxele sau să înghețe salariile?, potrivit cotidianului Dnevnik, din Sofia. Surse din echipa economică a majorității parlamentare, citate de ziar, au declarat că, o eventuală creștere a taxelor în 2011 putea fi evitată doar printr-o disciplină financiară foarte severă, ceea ce includea înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor începând din 2010. Lămurirea a venit din partea şefului Guvernului de atunci, Boiko Borisov, care a declarat în plenul parlamentului că, în 2011 nu va avea loc nicio reducere a pensiilor și salariilor bulgarilor, iar taxele nu vor crește. Declarația lui Borisov a venit ca replică la acuzațiile fostului premier socialist Serghei Stanișev, care a criticat în termeni duri politica financiară a actualului guvern. “Nu pot să permit nimănui să se joace cu temerile populației”, a mai spus Boiko Borisov, respingând astfel toate speculațiile.
O atitudine curajoasă, au crezut, la vremea respectivă, marile cancelarii europene, care anunţaseră cu toatele reduceri de salarii şi pensii şi creşteri de taxe. După Germania și celelalte țări din zona euro, Franța a anunţat şi ea noi măsuri de austeritate, prin vocea consilierului prezidențial Claude Guéant, într-un interviu pentru Financial Times, citat de ziarul Le Figaro. Statul francez trebuie să economisească 100 de miliarde de euro până în 2013 ca să își reducă deficitul public la 3% și să răspundă criteriilor europene, a declarat consilierul, adăugând că “suntem hotărâți să realizăm acest obiectiv”. Optimismul Franţei, care se baza pe previziunile de creștere pentru a obține jumătate din sumă, au fost însă taxate de Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional (FMI), care au criticat dur această atitudine a guvernului. Ministrul Economiei de atunci, Christine Lagarde, a recunoscut și ea că previziunea unei creșteri de 2,5% anul viitor este “îndrăzneață”.
Potrivit consilierului prezidenţial, restul de 50 de miliarde de euro vor veni din scăderea cheltuielilor publice și creșterea impozitelor. Potrivit ziarului Les Echos, guvernul a confirmat reducerea cu încă 100.000 a posturilor de funcționari în perioada 2011 - 2013, după ce alte 100.000 de posturi au fost deja suprimate în ultimii ani. De asemenea, guvernul prevede înghețarea cheltuielilor în aceeași perioadă, menținerea transferurilor către colectivitățile locale și creșterea ușoară a cheltuielilor din domeniul sănătății. Se va aplica și o taxă celor cu cele mai mari venituri şi, de asemenea, s-a avut în vedere înghețarea salariilor funcționarilor, remunerațiilor lor reprezentând aproape o treime din cheltuielile publice.
În Marea Britanie, măsurile de austeritate au cuprins, pe lângă măsurile cu carater social, şi o taxă pe bănci și o reformă a ajutoarelor sociale și a remunerării în sectorul public. Alte planuri au inclus reduceri de taxe pentru salarii în cazul companiilor nou înființate și revizuirea pensiilor în sectorul public. Guvernul a făcut schimbări semnificative în sistemul de reglementare financiară, care a eșuat spectaculos în stoparea crizei bancare, a anunțat recent ministrul britanic de Finanțe. Deși avea prognozat cel mai înalt deficit din UE, Marea Britanie nu a fost afectată şi de criza de încredere precum Grecia, pentru că nivelul datoriei sale a fost mai scăzut, iar economia este așteptată să intre pe tendință de creștere la doar un an după finalizarea oficială a crizei.
În România, aproape inutil să menţionăm: măsurile de austeritate au fost late imediat, fără niciun preambul sau analiză economică: în total, peste 1.000.000 de posturi au fost scoase definitiv din sistem şi oamenii disponibilizaţi, salariile şi pensiile tăiate şi la jumătate, iar taxele crescute. Astăzi, în România, încă se plătesc drepturile oamenilor jefuiţi ca la drumul mare.
Parlamentul grec a adoptat un proiect de lege asupra reformei pensiilor pentru salariații din sectorul privat, care generalizează la 65 de ani plecarea la pensie, pentru a evita grava criză financiară. Considerată drept una dintre măsurile cheie ale planului de austeritate adoptat de Grecia, proiectul de lege, intitulat “Nou sistem de pensii”, a fost prezentat ca “o schimbare importantă pentru viabilitatea pensiilor și pentru garantarea pensiilor pe viitor”. Istoria a dovedit însă că această măsură nu a fost suficientă.
