Crima organizata produce anual miliarde de dolari

September 27, 2015

 

Unul dintre cei mai sufocant vehiculaţi termeni ai realităţii imediate este globalizarea. Globalizarea a apărut în vocabularul nostru odată cu intenţia, derivată din necesitate, de a defini ideea de Uniune (Europeană) la care am aderat. Această aderare implică, volens-nolens, acceptarea unor terminologii decantate din modus vivendi pe care trebuie şi la care trebuie să ne adaptăm. O definiţie a globalizării într-o formă universal acceptată nu există. Mai mult ca sigur, nici definitivă. Motivul rezidă în faptul că globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamică variabilă atingând domenii diverse ale unei societăţi. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Înţelegerea plenară a acestui termen implică, din păcate, şi intrarea în zona structurilor subterane recrutate din rândul New Players, organizaţii criminale şi reţele teroriste internaţionale. 

 

Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în societăţi şi în economia mondială, care rezultă din comerţul internaţional evoluat şi din schimburi culturale. Termenul descrie creşterea comerţului şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state. În context economic, este des întâlnită referirea, aproape exclusivă, la efectele comerţului şi, în particular, la liberalizarea comerţului sau la liberul schimb. Haosul cu care ne confruntăm astăzi derivă din faptul că, pornind de la dezvoltarea tehnologică şi economică, ale cărei origini provin, în special, din SUA, un număr important al activităţilor umanităţii se situează pe o scală şi un orizont atât de mari, încât au depaşit graniţele naţionale, în limitele cărora statele suverane îşi exercită dreptul la guvernare. 

 

Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen a cărui pălărie este mult mai generoasă decât lasă să se întrevadă. Pe măsură ce domeniul activităţilor umane se extinde dincolo de reglementările statului-naţiune, legalitatea şi regulile au devenit prea strâmte. The New Players au trebuit să facă faţă provocării relevate de guvernarea de tip monopol; au apărut corporaţiile multinaţionale, pieţele financiare globale, organizaţiile non-guvernamentale, dar şi organizaţii criminale şi reţele teroriste internaţionale. Activitatea acestor noi jucători nu este acoperită de legile internaţionale, care se bazează pe înţelegeri formale între statele-naţiune, pentru că acestea nu au fost capabile până acum să găsească un teren comun pentru înţelegeri care vizează problema globalizării. 

 

Despre categoria subterană a New Players, organizaţii criminale şi reţele teroriste internaţionale, vom vorbi în continuare. Potrivit unui raport formulat pe estimări şi deducţii, intitulat „Globalizarea Delictului: o evaluare a amenințării reprezentate de crimă organizată transfrontalieră” şi realizat de Biroul Națiunilor Unite împotriva drogurilor și a crimei organizate, cu circa 72 de miliarde de dolari, traficul cu cocaină este comerțul ilegal care produce cea mai mare sumă de bani în lume, în timp ce delictul cel mai „umil” ar fi pirateria, cu numai 100 de milioane de dolari anual, transmite Efe. 

 

Conform estimărilor ONU, la 38 de miliarde de dolari se situează valoarea anuală a cocainei care ajunge în America de Nord din regiunea andină, în timp ce același drog care intră în Europa generează 34 de miliarde de dolari. Pe lângă implicațiile economice pe care le presupun aceste afaceri ilegale pentru economiile țărilor, este vorba și de efectele negative apărute în rândul populației dependente, de bandele de delincvenți care au legătură de traficul de droguri, de gherila armată din regiunea andină, de lipsa stabilității și de corupție, probleme de sănătate - inclusiv răspândirea SIDA. După droguri, următorul comerț ilegal este traficul de persoane, care generează venituri anuale de 6,6 miliarde de dolari pentru cei care introduc imigranți din America Latină spre America de Nord.

În cazul Europei, se calculează că numai traficul de persoane în scopul exploatării sexuale, cu circa 70.000 de victime anual, generează 3 miliarde de dolari.

 

În replică la aceste categorii de infracţiuni, statele membre ale Uniunii Europene şi restul statelor lumii au creat structuri în oglindă – birouri de prevenire a criminalităţii organizate, împotriva traficului de droguri şi persoane, împotriva cyberhacking-ului - care să ducă la destructurarea grupărilor infracţionale şi la prevenirea traficului de droguri şi de fiinţe umane. Sumele necesare întreţinerii, remuneraţiei şi dezvoltării acestor structuri care, de obicei funcţionează pe lângă instituţiile de forţă ale statelor sau pe lângă serviciile secrete se ridică la aproape jumătate din sumele estimate ca provenind din activităţile ilicite. Aşadar, un efort financiar şi uman incredibil, care nu produce (încă?) efectele scontate. Raportul atrage atenţia şi asupra fenomenul corupţiei în rândul forţelor de poliţie, fenomen care îngreunează cu mult activitatea tuturor structurilor. 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive