Bunurile confiscate de nazisti, recuperate din 43 de tari


Mai multe state ale Uniunii Europene (UE) au semnat un acord privind returnarea vechilor bunuri imobiliare evreiești furate de naziști înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat la Praga de nu mai puţin de 43 de state, între care și România, şi are un caracter neobligatoriu privind reparațiile istorice. Rusia a făcut parte discordantă, refuzând să semneze şi codul de bune practici, iar Franţa s-a constituit, prin comportament, ca un exemplu.

Diplomații și experții implicați au arătat că documentul semnat constituie un set de recomandări internaționale privind restituirea imobilelor private sau în regim de asociere confiscate între 1933 și 1945. Reglementările cer statelor să compenseze financiar victimele sau urmașii lor pentru clădirile care nu mai pot fi returnate sau să compenseze proprietățile rămase fără urmași prin înființarea de fonduri pentru cei 250.000 de supraviețuitori ai Holocaustului (din totalul de jumătate de milion) din lumea întreagă, care trăiesc în sărăcie.

După cum arătam mai sus, Rusia nu a semnat și codul de bune practici pentru aplicarea reglementărilor, întrucât nu dorește să returneze sau compenseze imobiliarele evreiești confiscate de URSS în Europa în timpul războiului. Reamintim, dacă mai era nevoie, că proprietăţile şi bunurile celor aproximativ 6 milioane (aici sursele istorice sunt extrem de aproximative, cifrele date iind foarte diferite) au fost confiscate sau cumpărate la prețuri scăzute artificial, deşi valorau miliarde de dolari.

Reparațiile financiare „constituie provocări (financiare) mari pentru țări ca Republica Cehă, Polonia sau România”, a afirmat Tomas Jelinek, fost lider al comunității evreiești din Praga, sceptic în legătură cu impactul recomandărilor asupra deciziilor finale ale statelor individuale.

Există însă un stat membru UE care pare că dezminte ideea de provocare (şi care nu este doar financiară), În 2010, Ministerul francez al culturii a restituit 7 tablouri confiscate de regimul nazist. Operele de artă, confiscate în perioada 1939-1945 au fost date înapoi descendenţilor unor familii evreieşti şi marchează lansarea unei politici mai deschise a Franţei în acest domeniu. Tablourile restituite fac parte dintr-un lot de două mii de opere de artă păstrate de statul francez din 1949 în lipsa unor reclamatii sau cereri din partea păgubiţilor sau descendenţilor acestora.

Păstrate sau expuse în diversele muzee din Franţa, aceste opere de artă trebuie să fie semnalate publicului ca fiind fără proprietar tocmai pentru a suscita cercetări eventuale din partea specialiştilor sau familiilor păgubite în timpul celui de-al doilea război mondial. În acea perioadă, circa o sută de mii de opere de artă au fost furate familiilor de evrei. Peste 60 de mii dintre ele au fost repatriate după terminarea conflagraţiei. Circa 45 de mii au fost recuperate de marile familii precum Rothschild sau David-Weill. Alte circa 14 mii au fost vândute la licitaţii în anii ’50 pentru că nu erau foarte valoroase. Au mai rămas deci vreo două mii – dintre care peste 160 de tablouri de mari maeştri – care-şi mai aşteaptă încă proprietarii.