Belarus si Gazprom, orgolii ce pot afecta Europa

September 19, 2015

 

Orgoliile est-europene şi dependenţa Europei faţă de gazul rusesc nu fac casă bună. A fost şi cazul episodului, încheiat cu bine din fericire pentru toată lumea, scandalului dintre Belarus şi Gazprom. Această situaţie a fost înscrisă de către specialiştii europeni în saga, aparent nesfârşită, pe care o putem intitula “fosta URSS şi Europa”. Ruşii au prins obiceiul de a plusa, în logica celui care deţine puterea, iar Belarus s-a dovedit a fi o ţară cu lideri greu de intimidat. 

 

Prin Belarus trec 20% din gazele naturale ruse destinate consumatorilor europeni. Preşedintele acestei ţări, Aleksandr Lukașenko, a ordonat oprirea tranzitului de gaz rus pe teritoriul țării sale spre Europa, acuzând Moscova de “umilirea poporului belarus”. “Declarațiile liderilor ruși umilesc poporul belarus. Nu Belarusul are datorie față de Gazprom, ci Gazprom are față de Belarus”, a declarat președintele Lukașenko, în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Potrivit Gazprom, Belarus-ul are o datorie de 200 de milioane de dolari la ruşi şi, din această perspectivă, livrările de gaze au fost reduse încetul cu încetul, la 30%, apoi 50%. Ruşii de la Gazprom intenționează să reducă livrările treptat până la la 85%. Conducerea acestei ţări susţine însă că Moscova este cea care trebuie să plătească Belarusului 200 de milioane de dolari pentru tranzitul la gaz către Europa. 

 

Uniunea Europeană (UE) s-a sesizat în faţa unui asemenea eveniment, deoarece mai multe ţări urmau a fi afectate de lupta orgoliilor dintre cele două state. După mai multe discuţii şi înddemnuri diplomatice la calm şi calcule economice, o limbă care nu are nevoie de cuvinte sau de translator, consorțiul energetic rus Gazprom a dat asigurări că va furniza gazele contractate de consumatorii europeni şi că nu va micşora cantitatea de gaze livrate, aşa cum avusese de gând iniţial, potrivit Efe. În declarațiile făcute pentru canalul de știri Vesti-24, purtătorul de cuvânt oficial al Gazprom, Serghei Kuprianov, a afirmat că gigantul energetic intenționează să crească tranzitul prin teritoriul ucrainean, pentru care a primit deja acceptul Kievului.

 

De asemenea, consorțiul rus ar putea utiliza depozitele sale subterane de gaz din Europa și apela la piețele regulatoare, în timp ce Kaliningradul, enclava rusă din Marea Baltică, va fi alimentat prin Lituania. Kuprianov a subliniat că nu numai gazul, ci și gazoductul sunt proprietatea Gazprom. Mai mult, consorțiul rus a recunoscut că are la rândul său o datorie față de Belarus, pentru tranzitul spre Europa, datorie comparabilă cu cea a țării vecine, însă susține că nu o poate plăti deoarece guvernul de la Minsk nu stabilește modul de realizare a acestui lucru. Totuși, Gazprom spune că plata în sine nu presupune nicio problemă.

 

Președintele Belarus, Alexandr Lukașenko, a plusat în acest moment al negocierilor şi l-a informat pe șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, că a dispus sistarea exporturilor ruse de gaz până când Gazprom nu-și plătește datoriile pe care le care față de Belarus, potrivit agenției oficiale Belta. În dispută a intervenit şi vocea lui Vladimir Putin, pe atunci prim ministru, care a avertizat că Gazprom are capacități tehnice pentru a folosi rute alternative celei din Belarus, în special prin intermediul Ucrainei, prin care trece aproape 80% din gazul pe care Rusia îl exportă în Europa. Vocea sa autoritară a calmat spiritele şi i-a adus la fileu şi pe ucraineni care au sperat că scapă astfel de problemele pe care le au, de atâta vreme cu ruşii de la Gazprom. Din păcate pentru ucraineni, rezolvarea acestui conflict nu i-a implicat, astfel că, şi în prezent, Rusia este supusă unui întreg tir de sancţiuni din cauza faptului că a tăiat Ucraina de pe harta livrării de gaze naturale. 

 

Odată datoria ruşilor recunoscută cu voce tare, Belarus a anunțat că este de acord cu semnarea unui document care să pună capăt conflictului ruso-belarus, care, odată escaladat, ar fi pus în pericol o bună parte a statelor membre UE, lăsându-le fără gaze. Aşadar, “Beltransgaz și Gazprom vor semna la 1 iulie un acord asupra tranzitului de gaz”, a declarat vicepremierul belarus Vladimir Semașko în fața parlamentului de la Minsk, potrivit ITAR-TASS. “Gazprom și-a dat deja acordul asupra documentului, ei își recunosc datoria”, a adăugat el.

 

Belarus și-a plătit în cele din urmă facturile, dar a cerut gigantului rus să-și achite datoria pentru tranzitul la gaz pe teritoriul său. Gazprom a vărsat 228 de milioane de dolari Minskului, dar Belarus a cerut 260 milioane de dolari, argumentând că prețul la tranzit a crescut din noiembrie. A doua zi, în timp ce criza părea încheiată, Lukașenko a amenințat din nou cu suspendarea tranzitului către Europa atât pentru gaz, cât pentru petrolul rus, dacă Gazpron nu achită în totalitate datoria în următoarele 48 de ore, amenințare care nu a fost însă pusă în aplicare datorită intervenţiei UE. 

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload