Ancheta “Bloody Sunday”, 12 ani si 190.000.000 de lire sterline
5.000 de pagini cu concluzii, peste 2.500 de mărturii, un cost ce depășește 190 de milioane de lire sterline (peste 250 de milioane de euro), 14 morţi şi 12 ani de anchete. Sunt cifrele incredibile ce însoţesc raportul privind “Bloody Sunday” (“Duminica însângerată”), o anchetă marcată de amploare, dar și de lentoare în ce privește desfășurarea sa, după cum titrează mai multe publicaţii britanice. Raportul privind “Bloody Sunday”, duminica sângeroasă din 30 ianuarie 1972, când intervenția în forță a armatei britanice împotriva unei manifestații catolice la Londonderry, al doilea oraş ca mărime din Irlanda de Nord, după Belfast, s-a soldat cu 14 morți, a fost dat publicității după 12 ani de anchetă, informează AFP.
Ancheta a fost lansată de către premierul britanic din acea vreme, laburistul Tony Blair, în 1998, şi ar fi trebuit să se încheie în 2005. Abia cinci ani mai târziu, raportul a fost publicat, iar Guvernul britanic a luat atitudine şi a făcut declaraţii tranşante. Reamintim, pentru cei care ştiu şi expunem pe scurt pentru cei care nu sunt familiari cu subiectul, că, pe 30 ianuarie 1972, un grup de parașutiști britanici a deschis focul asupra unei mulțimi de catolici care manifestau pentru drepturile lor civile. Un număr de 13 persoane au murit pe loc, iar una mai târziu la spital. O anchetă întreprinsă imediat a concluzionat că soldații britanici au ripostat la tirurile manifestanților. Aceasta a fost declaraţia dată în ancheta din 1972 şi soldaţii au fost exoneraţi. Însă, de atunci, Bloody Sunday este considerată una dintre marile nedreptăţi ale istoriei zbuciumate a Irlandei de Nord, deoarece nici o armă nu a fost însă găsită și nici un militar n-a fost rănit. “Bloody Sunday” este considerat drept unul dintre evenimentele care au marcat cel mai mult perioada violențelor dintre comunitățile catolică și protestantă din Irlanda de Nord, soldate cu 3.500 de morți, cărora le-a pus capăt acordul de pace semnat în 1998.
Potrivit presei vremii, Comisia Saville, numită aşa după președintele său, judecătorul lord Mark Saville, ar fi urmat să dezvinovățească victimele, dar rămânea încă un mister ipoteza potrivit căreia soldații incriminați au deschis focul deoarece printre manifestanți se infiltraseră “teroriști” ai Armatei Republicane Irlandeze, mai cunoscută sub numele de IRA.
Raportul pare însă că face dreptate, fără urmă de dubiu, dacă ţinem cont de declaraţiile de după publicarea lui. Rezultatele anchetei privitoare la “Bloody Sunday” subliniază că uciderea civililor de către militarii britanici a fost “nejustificată”, relatează Sky News. Nu a fost legitimă apărare, ci masacru, titrează aceeaşi sursă. Toţi cei ucişi în acea zi erau nevinovaţi, conchide raportul lordului Saville.
Aşadar, potrivit raportului, armata a tras prima în acea zi. Premierul britanic David Cameron, care a vorbit în Camera Comunelor după publicarea raportului, a spus că ceea ce s-a întâmplat în acea zi a fost total nejustificat. Potrivit raportului, civilii nu au fost avertizaţi înainte ca militarii să deschidă focul, niciunul dintre soldaţi nu a tras în răspuns la atacuri cu pietre, unii dintre cei ucişi sau răniţi fugeau din zonă în momentul atacului sau încercau să ajute alte victime. Când Tony Blair a ordonat demararea anchetei, el a spus că obiectivul este “închiderea definitivă a acestui capitol dureros“. Acum însă, politicienii se tem că raportul va avea un efect contrariu şi ar putea existea consecinţe catastrofale pentru moralul militarilor.
Potrivit unui comunicat, Guvernul britanic va acorda compensaţii familiilor celor care au murit sau au fost răniţi în evenimentele din “Bloody Sunday”, relateaza BBC. Decizia urmează unei cereri prezentate premierului David Cameron de către avocaţii familiilor. Reprezentanţi ai Ministerului Apărării au confirmat că vor să rezolve chestiunea cât mai rapid, dar deocamdată nu se ştie ce sume vor fi acordate. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a recunoscut că forţele militare britanice au acţionat greşit atunci şi a spus că guvernul “regretă profund”. În ce priveşte compensaţiile, nici în prezent, situaţia nu este lămurită. Unele familii au spus că nu vor cere compensaţii dacă militarii vinovaţi nu vor fi judecaţi. Mulţi dintre cei afectaţi direct de evenimentele de atunci au murit între timp. Mai mult, unele familii ar putea primi compensaţii pentru a doua oară, deoarece, în 1974, Ministrerul Apărării a dat sume mici de bani, fără a-şi recunoaşte însă vreo vină.
